noiembrie 15, 2013

Scutul anti-rachetă: O comparație între deciziile a două administrații americane ^Răspunde

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Barack Obama, descurajare nucleară, dosarul nuclear iranian, Europa Centrală şi de Est, George W. Bush, phased adaptive approach, politica externa americana, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, Rusia, scutul anti-racheta, strategie nucleară, SUA

Problema apărării Europei împotriva amenințărilor cu rachete balistice a fost abordat în mod diferit de două administrații, una republicană, cealaltă democrată. Au fost avansate două soluții diferite – fapt neobișnuit pentru politica externă americană. Ambele soluții au punctele lor tari și punctele lor slabe. Și ambele strategii propuse de administrația George W. Bush, respectiv de administrația Obama urmăreau scopuri diferite și încercau să contracareze amenințări diferite. Dar poate mai important, cele două strategii propuse într-un interval de timp foarte scurt au stârnit controverse, atât în politica internă americană, cât și la nivel european și în interiorul statelor gazdă.

Amenințarea cu rachete balistice din Orientul Mijlociu este una emergentă pentru Europa. Nu neg existența acesteia, dar se manifestă în principal la nivel regional – Iranul dezvoltându-și arsenalul cu rachete balistice în principal pentru a lovi aliați americani sau rivali ai republicii islamice aflați în proximitatea sa. Motivele fundamentale pentru care statele din Centrul și Estul Europei au ales să găzduiască pe teritoriul lor sistemul anti-rachetă american țin de consolidarea relațiilor cu SUA (capitalizarea în termeni politico-strategi a aderării la NATO), contrabalansarea asertivității Federației Ruse (mai ales după războiul ruso-georgian din 2008) și stabilizarea strategică a unei zone a bătrânului continent cunoscută pentru istoria sa tumultoasă. Mereu prinsă între menghină geo-strategică a ambițiilor de mare putere ale Germaniei și Rusiei, prezența americană este percepută în Europa Centrală ca un factor care contribuie la pacea și stabilitatea continentului.

Nu trebuie uitat că problema strategică cu care s-au confruntat statele Europei Centrale și de Est în secolul XX a fost supraviețuirea în cadrul sistemului internațional ca actori politici suverani și independenți. Prezența americană este o garanției că situația din secolui XX nu se va repeta și în secolul XXI. Din punctul acesta de vedere, însă, transferul unei părți a trupelor americane din Germania în Estul și Centrul Europei (în Polonia și România) ar fi o garanție politică și militară mai substanțială decât scutul anti-rachetă. More…

noiembrie 1, 2013

Scutul anti-rachetă, pe ultima sută de metri ^Răspunde

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: aparare anti-racheta, Deveselu, dosarul nuclear iranian, Frank Rose, NATO, phased adaptive approach, Polonia, Rusia, scut anti-rachetă, securitate europeană, SUA

Am participat marți, 29 octombrie, la masa rotundă organizată de Ambasada SUA cu prilejul debutului oficial al lucrărilor la baza de la Deveselu unde vor fi instalate elemente ale scutului anti-balistic american ce va fi desfășurat în Europa, în cadrul European Phase Approach. Construcția instalațiilor de la Deveselu care vor adăposti radarul și interceptorii, a început pe 28 octombrie în prezența oficialităților române și americane, baza urmând a deveni operațională în 2015.

Masa rotundă de la ambasada Statelor Unite a fost condusă de asistentul secretarului de de stat pentru politică spațială și de apărare, Frank Rose, care a avut o serie de mesaje politice importante de transmis publicului românesc cu privirea la politica americană în domeniul apărării anti-rachetă pentru Europa. More…

martie 24, 2013

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (II) ^Răspunde

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Barack Obama, Chuck Hagel, Coreea de Nord, Deveselu, dosarul nuclear iranian, dosarul nuclear nord-corean, Europa Centrală şi de Est, Ground Missile Defense, Pentagon, phased adaptive approach, Polonia, rachete balistice, rachete balistice intercontinentale, Romania, scutul anti-racheta, securitate europeană, SM-3 IIB, Standard SM-3

Introducerea PAA în 2009, prima revizuire a apărării anti-rachetă în Europa, a fost prost primită în Europa Centrală și de Est, mai ales în Polonia. Decizia a fost luată fără consultarea Cehiei și Poloniei, statele care ar fi găzduit scutul și a fost făcută publică pe o dată neinspirată – 17 septembrie când Varșovia comemorează invazia sovietică din 1939. Această decizie a ranforsat percepția în statele foste comuniste din Europa Centrală și de Est că noua administrație de la Washington nu ține cont de interesele lor. Polonia, după adoptarea PAA de către a SUA, a luat decizia de a construi propriul sistem de apărare anti-rachetă, deși utilitatea acestuia este discutabilă. Varșovia nu se confruntă cu o amenințare reală cu rachete balistice, iar sistemul anti-balistic polonez, dacă va fi operaționalizat cu succes, va dubla practic amplasamentul american din această țară. Decizia de creare a propriului sistem anti-balistic de către Polonia denotă o lipsă de încredere în angajamentul SUA privind apărare anti-rachetă din Europa. Revizuirea PAA din acest an, chiar dacă a fost foarte bine gestionată de Washington din punct de vedere politic, ar putea ranforsa această lipsă de încredere a Poloniei față de intențiile principalului său aliat.

Realitate dură” a Phased Adaptive Approach este abordarea flexibilă și adaptabilă a apărării anti-rachetă. Schimbările și revizuirile, în funcție de evoluția amenințărilor sunt principalul mod de adaptare a acestei strategii la evoluțiile din acest domeniu. Pe parcursul timpului vor mai apărea schimbări și revizuiri, care vor adauga sau elimina capabilități. More…

martie 22, 2013

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (I) ^Răspunde

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Barack Obama, Chuck Hagel, Coreea de Nord, Deveselu, dosarul nuclear iranian, dosarul nuclear nord-corean, Ground Missile Defense, Pentagon, phased adaptive approach, Polonia, rachete balistice, rachete balistice intercontinentale, Romania, scutul anti-racheta, SM-3 IIB, Standard SM-3

Chuck Hagel, șeful Pentagonului, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute o amendare a scutului anti-rachetă din Europa. Astfel Phased Adpative Approach, strategia americană privind desfășurarea sistemelor anti-balistice din Europa a fost amendată prin eliminarea etapei a IV-a care ar fi însemnat amplasarea de interceptori SM-3 IIB pe bătrânul continent începând cu 2020.

De ce guvenul american a modificat strategia Phased Adaptive Approach? Există trei explicații ale acestei schimbări de viziune.

Schimbarea priorităților în domeniul apărării anti-balistice de către Administrația Obama în 2009 a atras o serie de acuzații privind ignorarea aliaților din Europa Centrală și de Est, că subestimează amenințarea rusească sau că sacrifică interesele aliaților americani de dragul Rusiei. Această ultimă amendare a scutului anti-rachetă a fost gestionată mult mai bine decât introducerea PAA în 2009, atât Polonia cât și România fiind informate în prealabil de schimbare. More…

septembrie 6, 2010

The blue-print of the future NATO strategic concept: future missions and capabilities ^Răspunde

by George Visan • Analysis, English content, George Visan, International Affairs, NATO Files, Posts by author • Tags: Anders Fogh Rasmussen, Ballistic Missile Defense, Belgium, C4ISR, CBRN, climate change, Cold War, collective security, cyber-attack, energy security, EU, European Security, France, Germany, Great Britain, Italy, Luxembourg, NATO, NATO Response Force, Netherlands, New START, Norway, NPT, nuclear weapons, OSCE, phased adaptive approach, Robert Gates, Russia, special operations, terrorism, UN, US foreign policy

I continue the presentation and analysis of the experts’ report on the future NATO strategic concept, an endeavor which I have began in May, with the section dedicated to the future missions and military affairs. The final section of the experts’ report deals with NATO’s future missions and the development of future military capabilities required to fulfill them. Section five of the report provides an analysis of the current needs and capabilities and makes recommendations on what missions and capabilities should be provided in the future strategic concept of the Alliance.