Mesajul Flancului Estic pentru NATO 1

646x404

Octavian Manea despre dilemele de securitate de pe flancul estic

Dacă Summit-ul NATO din Țara Galilor a fost despre reasigurare, cel de anul viitor de la Varșovia va avea ca misiune credibilizarea descurajării pe Flancul Estic. La București s-a făcut primul pas.

Oare realizăm cât de ridicolă este situația? NATO nu are voie să-și mute forțe în Est, în zona sa de responsabilitate, pentru că Rusia intră în fribrilații generând o spirală a insecurității. Pe de altă parte, Moscova nu are absolut nicio constrângere în a plasa pe Flancul Estic echipamente gândite să neutralizeze tocmai capacitatea Alianței de a-și apăra membrii expuși. Este genul de context care deschide tentația blitzkrieg-ului, a mișcărilor bruște. Varșovia trebuie să repare această breșă din sistemul de descurajare al NATO pentru că tot mai mult Alianța are o problemă de acces în regiune. More…

Statele Unite întrerup dialogul strategic cu Rusia pe tema apărării antirachetă Răspunde

NATO Missile Defense

Statele Unite au încercat de-a lungul timpului să convingă Rusia că interceptorii ce îi va desfășura în Europa nu sunt îndreptați împotriva Kremlinului și a arsenalului strategic rusesc, dar Moscova nu a fost deloc convinsă de aceste demersuri diplomatice americane. Federația Rusă a perceput desfășurarea scutului antirachetă american ca o încălcare a promisiunilor americane din anii ‘90 că nu vor fi amplasate în statele foste membre ale Tratatului de la Varșovia trupe americane și infrastructură NATO. Acest aspect al proiectului american de apărare antirachetă a Europei vexează cel mai mult Moscova, deoarece înseamnă prezență militară americană în apropierea granițelor sale.

În ciuda faptului că elementele de apărare antirachetă pe care intenționează să le desfășoare în Europa nu periclitează în niciun fel capacitatea de descurajare nucleară a Rusiei, Kremlinul se teme că SUA intenționează în viitorul apropiat să dezvolte această tehnologie, astfel încât Washington-ul să devină imun la atacuri nucleare și să poată lansa la rândul său atacuri nucleare împotriva rivalilor săi fără teama unor represalii. Această percepție rusească ignoră stadiul de dezvoltare al apărării antirachetă, performanțele sistemelor care vor fi desfășurate în Europa și pe teritoriul american și amenințările pe care acest sistem încearcă să le descurajeze. More…

Scutul anti-rachetă: O comparație între deciziile a două administrații americane Răspunde

mda_aegis

Problema apărării Europei împotriva amenințărilor cu rachete balistice a fost abordat în mod diferit de două administrații, una republicană, cealaltă democrată. Au fost avansate două soluții diferite – fapt neobișnuit pentru politica externă americană. Ambele soluții au punctele lor tari și punctele lor slabe. Și ambele strategii propuse de administrația George W. Bush, respectiv de administrația Obama urmăreau scopuri diferite și încercau să contracareze amenințări diferite. Dar poate mai important, cele două strategii propuse într-un interval de timp foarte scurt au stârnit controverse, atât în politica internă americană, cât și la nivel european și în interiorul statelor gazdă.

Amenințarea cu rachete balistice din Orientul Mijlociu este una emergentă pentru Europa. Nu neg existența acesteia, dar se manifestă în principal la nivel regional – Iranul dezvoltându-și arsenalul cu rachete balistice în principal pentru a lovi aliați americani sau rivali ai republicii islamice aflați în proximitatea sa. Motivele fundamentale pentru care statele din Centrul și Estul Europei au ales să găzduiască pe teritoriul lor sistemul anti-rachetă american țin de consolidarea relațiilor cu SUA (capitalizarea în termeni politico-strategi a aderării la NATO), contrabalansarea asertivității Federației Ruse (mai ales după războiul ruso-georgian din 2008) și stabilizarea strategică a unei zone a bătrânului continent cunoscută pentru istoria sa tumultoasă. Mereu prinsă între menghină geo-strategică a ambițiilor de mare putere ale Germaniei și Rusiei, prezența americană este percepută în Europa Centrală ca un factor care contribuie la pacea și stabilitatea continentului.

Nu trebuie uitat că problema strategică cu care s-au confruntat statele Europei Centrale și de Est în secolul XX a fost supraviețuirea în cadrul sistemului internațional ca actori politici suverani și independenți. Prezența americană este o garanției că situația din secolui XX nu se va repeta și în secolul XXI. Din punctul acesta de vedere, însă, transferul unei părți a trupelor americane din Germania în Estul și Centrul Europei (în Polonia și România) ar fi o garanție politică și militară mai substanțială decât scutul anti-rachetă. More…

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (II) Răspunde

sm3_vl

Introducerea PAA în 2009, prima revizuire a apărării anti-rachetă în Europa, a fost prost primită în Europa Centrală și de Est, mai ales în Polonia. Decizia a fost luată fără consultarea Cehiei și Poloniei, statele care ar fi găzduit scutul și a fost făcută publică pe o dată neinspirată – 17 septembrie când Varșovia comemorează invazia sovietică din 1939. Această decizie a ranforsat percepția în statele foste comuniste din Europa Centrală și de Est că noua administrație de la Washington nu ține cont de interesele lor. Polonia, după adoptarea PAA de către a SUA, a luat decizia de a construi propriul sistem de apărare anti-rachetă, deși utilitatea acestuia este discutabilă. Varșovia nu se confruntă cu o amenințare reală cu rachete balistice, iar sistemul anti-balistic polonez, dacă va fi operaționalizat cu succes, va dubla practic amplasamentul american din această țară. Decizia de creare a propriului sistem anti-balistic de către Polonia denotă o lipsă de încredere în angajamentul SUA privind apărare anti-rachetă din Europa. Revizuirea PAA din acest an, chiar dacă a fost foarte bine gestionată de Washington din punct de vedere politic, ar putea ranforsa această lipsă de încredere a Poloniei față de intențiile principalului său aliat.

Realitate dură” a Phased Adaptive Approach este abordarea flexibilă și adaptabilă a apărării anti-rachetă. Schimbările și revizuirile, în funcție de evoluția amenințărilor sunt principalul mod de adaptare a acestei strategii la evoluțiile din acest domeniu. Pe parcursul timpului vor mai apărea schimbări și revizuiri, care vor adauga sau elimina capabilități. More…

Wess Mitchell: America nu se poate retrage din Europa 1

Astăzi, mulţi dintre aliaţii din Europa şi Asia se tem că SUA caută o paradigmă de politică externă diferită, orientată spre transferul responsabilităţilor de asigurare a securităţii spre aliaţi. Pericolul este că aceştia din urmă încep să caute alternative Americii, reorientându-se în funcţie de meniul de opţiuni regionale pe care îl au la dispoziţie. More…

Reinventarea Europei: varianta poloneză 1

Chiar în seara în care Anne Applebaum îşi lansa cartea sa despre Gulag la Bucureşti, la Berlin, soţul ei, ministrul de Externe al Poloniei, ţinea un discurs istoric. Dincolo de detalii, discursul lui Radosław Sikorski oferă imaginea unei Polonii cu greutate, care contează. Este imaginea unui „decident“ hotărât să ne arate tuturor calea. A unui actor care „negociază“ dintr-o poziţie de putere. Este dovada că mesajul său rezonează decisiv la Paris şi Berlin – centrele gravitaţionale ale integrării europene. More…

Băsescu și Obama: ce vor discuta? Răspunde

Traian Băsescu și Barack Obama, 8 aprilie 2010 ( REUTERS/Jason Reed).

Vizita de săptămâna aceasta a Președintelui României Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii va consemna semnarea acordului de instalare a unor elemente ale sistemului anti-balistic american în România. Această vizită va oferi de asemenea oportunitatea discutării și altor subiecte aflate pe agenda bilaterală: securitatea energetică, politica la Marea Neagră, cooperarea militară (prezența în Afganistan), achiziția avioanelor multirol F-16. Pe agenda bilaterală se va afla și problema includerii României în programul Visa Waiver, dar șansele ca acest subiect să fie soluționat în cadrul acestei vizite sunt minime.

More…

Varșovia – un summit pentru consacrarea Poloniei 2

Președintele SUA Barack Obama și premierul Poloniei Donald Tusk

Am scris pentru Revista 22 un scurt comentariu despre semnificația summitului de la Varșovia.

Ultima staţie a turneului european al preşedintelui Obama a fost Varşovia, unde a participat la o reuniune la nivel înalt cu şefii de state din Europa Centrală şi de Est, mai puţin România şi Serbia. Aici, Obama a semnat o serie de acorduri care consolidează relaţiile dintre SUA şi Polonia. S-a urmărit în principal creşterea interoperabilităţii forţelor aeriene poloneze cu cele americane prin antrenamente şi aplicaţii comune, dar totodată şi demonstrarea seriozităţii angajamentului american faţă de această parte a Europei. În acest sens, atitudinea americană diferă esenţial de cea a altor aliaţi europeni – Franţa a preferat să vândă Rusiei patru nave de desant din clasa Mistral, spre iritarea ţărilor baltice şi a Poloniei.

More…

Summitul de la Varșovia: Ne putem permite să lipsim sau nu, this is the question! 4

Dineul de la Praga, aprilie 2010

Președintele Traian Băsesecu a anunțat într-un interviu acordat postului de radio România Actualități că nu va participa la reuniunea la nivel înalt de la Varșovia între liderii statelor Europei Centrale și de Est și președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama. Rațiunea oficială pentru neparticipare o reprezintă prezența la acest summit a președintelui Kosovo, entitate politică a cărei statalitate nu este recunoscută de România.

More…

Tango pe flancul estic: o resetare cu dinţi 3

Ministrul de Externe al Poloniei, Radek Sikorski şi ministrul de Externe Rus, Serghei Lavrov la reuniunea anuală a diplomaţiei polone, 2 septembrie 2010. Copyright Reuters

Aşa cum v-am obişnuit deja preluam, cu permisiunea autorului,  o nouă analiză a lui Octavian Manea publicată în Revista 22.

După tragedia de la Smolensk, părea că relaţiile dintre Moscova şi Varşovia vor fi iremediabil compromise. Dar azi asistăm la o încălzire a temperaturii dintre cele două capitale.

More…