Statele Unite consolidează apărărea antirachetă a Europei 1

DSCF1591

Statele Unite continuă să consolideze apărarea antirachetă a Europei prin desfășurarea în Spania, la baza navală Rota, a unui distrugător american dotat cu interceptoare SM-3. USS Donald Cook este prima navă dintr-o escadră de patru distrugătoare din clasa Arleigh Burke, dotate cu sistemul Aegis și rachete antibalistice, care își vor avea baza în Europa. Această decizie consolidează prima etapă a strategiei americane European Phased Adaptive Approach, pregătind astfel declararea unei capabilități operaționale inițiale a sistemului antirachetă în 2015, după terminarea lucrărilor de construcție de la baza de la Deveselu.

Până la sosirea la Rota a distrugătorului USS Donald Cook, Statele Unite trebuiau să desfășoare nave pentru protecția antirachetă a Europei din Norfolk, Virginia unde se află baza flotei din Oceanul Antlantic a SUA – un proces complicat din punct de vedere operațional. Astfel pentru a menține o prezență americană continuă în cadrul primei etape a strategiei americane de apărare antirachetă a Europei era nevoie de desfășurarea a 16 nave din baza de la Norfolk. Prin desfășurarea unei escadre de distrugătoare la Rota aceeași misiune va putea fi îndeplinită cu de patru ori mai puține nave.

Misiunea navelor americane care vor avea baza operațională la Rota nu se va limita doar la apărarea antirachetă a Europei. Navele respective vor lua parte la misiuni antipiraterie în Oceanul Atlantic, se vor antrena cu marinele militare europene și vor executa misiuni de diplomație navală în Marea Mediterană. Distrugătoarele americane de la Rota vor asigura libertatea de navigație prin strâmtoare Gibraltar și Mediterană, executând în mod constant misiuni de patrulare. În consecință prezența americană la Rota nu se va reduce doar la asigurarea unei singure misiuni. Navele americane reprezintă un întreg „pachet de securitate” dedicat Europei pe termen scurt și mediu. More…

Anunțuri

Diplomație la firul ierbii Răspunde

977994_10151642141598872_670183485_o
O scurtă privire zilele trecute prin marele bazar de informație publică care este Facebook și mi-a atras atenția un anunț privind o conferință privind politica externă americană susținută de un diplomat american, Liam Sullivan, la SNSPA, miercuri 29 mai. Inițial am crezut că este vorba de un eveniment de diplomație publică mai amplu, în care vor fi prezentate mediului academic și studenților prioritățile și interesele americane în relația cu România. Trebuie să spun că așteptările mi-au fost înșelate – a fost vorba în esență dor de un curs cu invitat special. Chiar și așa a fost o experiență utilă, Liam Sullivan a oferit infomații interesante atât din punct de vedere academic cât și politic, iar prezentarea a fost, pe alocuri, hazlie.

Liam Sullivan este un diplomat american care și-a petrecut ultimii doi ani în România, anterior detașării sale la noi în țară a lucrat la ambasada SUA din Mexic. Lucrează în cadrul departamentului politic al ambasadei, având ca arie de responsabilitate tema statul de drept (rule of law).

Ce am aflat de la diplomatul american? În primul rând că va mai trebui să așteptăm până când vom cunoaște numele noului ambasador la București. Ar fi trebuit să fie nominalizat până acum, dar acest lucru nu s-a întâmplat – cel mai probabil din cauza agendei interne încărcate de la Washington și a conflictelor dintre administrație și republicani. Noul ambasador ar putea reprezenta o surpriză pentru România – putând fi vorba de o femeie, oficial însă nici personalul ambasadei nu are idee cine va conduce misiunea diplomatică de la București. Scutul anti-rachetă merge înainte, în următoarele luni urmând să înceapă lucrările pentru construirea bazei la Deveselu. Liam Sullivan a ținut să înlăture îndoielile în privința hotărârii SUA de a desfășura în România elemente ale scutului anti-balistic, având în vedere că din iulie 2012 au fost lansate zvonuri că acesta nu va mai amplasat. Diplomatul american a confirmat faptul că recentele vizite ale oficialilor americani implicați în proiect au rolul de a reasigura și informa partea română de evoluțiile proiectului (anularea etapei a 4-a). Statele Unite apreciază procesul de coabitare dintre USL și Traian Băsescu, deoarece este nevoie pentru funcționarea unui stat existența unui minim consens la nivelul elitei politice pentru guvernare. More…

Barack Obama: v.2.0 Răspunde

59937_10151403481159238_1185351399_n
Pe 20 ianuarie președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama a depus jurământul și a început al doilea mandat obținut după o victorie categorică împotriva rivalului său republican, Mitt Romney fost guvernator al statului Massachusetts.

La debutul acestui al doilea mandat se pun câteva întrebări. Va fi un mandat dedicat politicii externe? Sau va fi mai curând un mandat orientat spre politica internă, având în vedere multidunea de provocări cu care se confruntă Statele Unite ale Americii? La ce să se aștepte aliații americani? Cum să-și adapteze politicile externe și de securitate la evoluțiile din politica externă americană?

Dacă utilizăm drept ghid cognitiv primul mandat al președintelui Obama vom observa un echilibru relativ între agenda de politică externă și internă, iar acest model se va repeta probabil și în acest mandat. Este drept că în 2008 Barack Obama moștenise două războaie (cu nota de plată cu tot) și o criză economică și financiară de proporții. Din acest punct de vedere primul mandat a fost unul foarte dificil. Cel de-al doilea mandat are mai puține probleme interne și externe de amploare decât cel anterior, dar este presărat cu o sumedenie de capcane. More…

Estul – perspective pesimiste 6

Germania: În urma dezastrului de la Fukushima Angela Merkel a decis abandonarea energiei nucleare. Decizia a venit în urma isteriei provocate de accidentul nuclear din Japonia și a unei puternice mișcări anti-nucleare germane. Renunțarea la energia nucleară a venit atât pe fondul accidentului nuclear de la Fukushima, dar și în contextul unor alegerilor regionale din Germania, unde coaliția CDU/CSU-FDP a înregistrat eșec după eșec în fața social democraților, dar mai ales a ecologiștilor, cotați în sondaje mai bine decât social democrații, rivalii tradiționali ai creștin democraților și a liberalilor. Abandonarea energiei nucleare de Germania înseamnă creșterea dependenței acesteia de importurile de gaze din Rusia și creșterea influenței Moscovei asupra politicii externe germane.

More…

Un discurs pentru neliniștea Europei Răspunde

Jaap de Hoop Scheffer si Robert Gates

În cursul săptămânii care tocmai s-a încheiat Secretarul de stat american al Apărării, Robert Gates a întreprins un turneu internațional de rămas bun. Pe 30 iunie Robert Gates se va retrage din fruntea Pentagonului, după ce a condus această instituție sub mandatele a doi președinți americani – George W. Bush JR și Barack Obama, între 2006 și 2011. Ultima stație din turneul său diplomatic a fost o vizită la SHAPE, cartierul general al NATO unde a susținut cel mai important discurs pe tema securității euro-atlantice al mandatului său.

More…

România-Ucraina: semnele unui dezgheț 2

Konstantin Grișcenko și Traian Băsescu, mai 2011

Konstantin Grișcenko și Traian Băsescu, mai 2011

Cu foarte putine excepții, relațiile româno-ucrainiene nu s-au remarcat în ultimii 20 de ani prin evoluții pozitive. Diferendul privind delimitarea platoului continental tranșat de Curtea Internațională de Justiție, scandalul spionilor din 2009, evoluțiile politice interne din Ucraina și problema respectării drepturilor minorităților de către Kiev au tensionat relația bilaterală. Percepția în România la un moment dat a fost că Ucraina folosește Bucureștiul pe post de inamic de serviciu pentru solidificarea proprie identități naționale.

More…

Summitul de la Varșovia: Ne putem permite să lipsim sau nu, this is the question! 4

Dineul de la Praga, aprilie 2010

Președintele Traian Băsesecu a anunțat într-un interviu acordat postului de radio România Actualități că nu va participa la reuniunea la nivel înalt de la Varșovia între liderii statelor Europei Centrale și de Est și președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama. Rațiunea oficială pentru neparticipare o reprezintă prezența la acest summit a președintelui Kosovo, entitate politică a cărei statalitate nu este recunoscută de România.

More…

Impresii despre cooperarea NATO-Rusia 4

Presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev si Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Moscova, 16-17 decembrie. Copyright NATO

Am avut plăcerea să particip la conferinţa NATO Russia Cooperation in the East. Afghanistan as a Premise,  organizată de Foreign Policy România şi NATO la Cercul Militar Naţional, joi 16 septembrie. Conferinţa s-a dovedit extrem de utilă deoarece am asistat la o serie de discuţii şi schimburi de idei extrem de deschise cu privire la cooperarea NATO-Rusia. În cele urmează voi rezuma şi comenta principalele puncte de vedere exprimate în cadrul discursurilor şi a panel-urilor conferinţei.

More…