Dineul de la Praga, aprilie 2010

Președintele Traian Băsesecu a anunțat într-un interviu acordat postului de radio România Actualități că nu va participa la reuniunea la nivel înalt de la Varșovia între liderii statelor Europei Centrale și de Est și președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama. Rațiunea oficială pentru neparticipare o reprezintă prezența la acest summit a președintelui Kosovo, entitate politică a cărei statalitate nu este recunoscută de România.

Cauza reală a acestui refuz a fost rezumată chiar de președintele României:

Ne putem trezi mâine că o țară organizatoare ne invită să venim și în stânga mea e Smirnov.

Invocarea precedentului Kosovo în cazul  Transnistriei este un scenariu de care se teme diplomația românească. Chiar dacă se poate argumenta că Transnistria este un caz separat și diferit, riscul aplicării „precedentului” Kosovo cazului transnistrean există.

Atât Statele Unite cât și România sunt consecvente în pozițiilor privind provincia Kosovo. Consecvența urmăririi intereselor este doar o caracteristică a diplomației. O politică externă de succes trebuie să fie în același timp consecventă, cât și flexibilă.

Contextul acestei decizii:

• Statele Unite ale Americii au recunoscut și au promovat activ independența Kosovo.
• Independența și statalitatea Kosovo este recunoscută de 75 de state din sistemul internațional. Recunoaștere Kosovo de cea mai mare parte a sistemului internațional s-ar putea realiza în viitorul apropiat.
• România a sprijinit în 1999 intervenția militară din Kosovo. România este membră NATO și a Uniunii Europene, iar majoritatea statelor membre ale acestor organizații recunosc statalitatea Kosovo.
• Barack Obama este perceput ca fiind președintele american care manifestă cel mai puțin interes față de Europa. În iulie 2009 un număr de foști președinți ai statelor din centrul și estul Europei au pus în discuție politica externă a SUA în raport cu această regiune. În 2010 summitul UE-Statele Unite a fost anulat deoarece administrația Obama nu a considerat că temele de pe agenda de discuții nu erau de interes vital. În timpul acestui prim mandat al lui Barack Obama politica externă americană s-a concentrat asupra Asiei, Orientului Mijlociu, a Afganistanului și a ascensiunii puterilor emergente. Summitul SUA-Europa Centrală și de Est este deci o oportunitate rară de a readuce în discuție problemele acestei regiuni, cu atât mai mult cu cât în acest moment are loc în cadrul diplomației americane o schimbare de generații. O bună parte din diplomații americani și responsabilii de politică externă familiarizați cu problemele Europei Centrale și de Est se retrag.
• Statele Unite sunt garantul securității României (vezi scutul anti-rachetă de la Deveselu) și principalul sprijinitor al proiectelor de politică externă a Bucureștiului (securitate energetică, politica la Marea Neagră). Pe agenda bilaterală nu există dezacorduri majore.
• Participarea per se la summit nu reprezintă vreo recunoaștere implicită sau explicită a statatlității provinciei Kosovo.

Consecințele boicotului:

Decizia de neparticipare la summitul de la Varșovia ar putea avea trei tipuri de efecte.

Efect (A):

Impactul boicotului este neglijabil, relațiile româno-americane nu sunt afectate.

Efect (B):

Impactul boicotului asupra relației bilaterale Washington-București afectează negativ relațiile româno-americane. Gestul României este perceput ca un afront. Chiar dacă România nu pierde nimic din ce a obținut, are probleme în a obține ceva mai mult în relația bilaterală cu SUA. Dacă până la boicot Varșovia și Bucureștiul erau principalii interlocutori ai Statelor Unite în regiune, acum numai Polonia are acest statut.

Efect (C):

Impactul boicotului asupra relației bilaterale este pozitiv. Atât SUA cât și România agree to disagree în privința Kosovo. Washington devine mai sensibil la problema Kosovo în raport cu România fără a-și schimba foarte mult poziția generală adoptată pe această temă. Bucureștiul se bucură în continuarea de sprijinul Washingtonului, și poate să-și promoveze proiectele de politică externă.

George VIŞAN