O scurtă privire zilele trecute prin marele bazar de informație publică care este Facebook și mi-a atras atenția un anunț privind o conferință privind politica externă americană susținută de un diplomat american, Liam Sullivan, la SNSPA, miercuri 29 mai. Inițial am crezut că este vorba de un eveniment de diplomație publică mai amplu, în care vor fi prezentate mediului academic și studenților prioritățile și interesele americane în relația cu România. Trebuie să spun că așteptările mi-au fost înșelate – a fost vorba în esență dor de un curs cu invitat special. Chiar și așa a fost o experiență utilă, Liam Sullivan a oferit infomații interesante atât din punct de vedere academic cât și politic, iar prezentarea a fost, pe alocuri, hazlie.

Liam Sullivan este un diplomat american care și-a petrecut ultimii doi ani în România, anterior detașării sale la noi în țară a lucrat la ambasada SUA din Mexic. Lucrează în cadrul departamentului politic al ambasadei, având ca arie de responsabilitate tema statul de drept (rule of law).

Ce am aflat de la diplomatul american? În primul rând că va mai trebui să așteptăm până când vom cunoaște numele noului ambasador la București. Ar fi trebuit să fie nominalizat până acum, dar acest lucru nu s-a întâmplat – cel mai probabil din cauza agendei interne încărcate de la Washington și a conflictelor dintre administrație și republicani. Noul ambasador ar putea reprezenta o surpriză pentru România – putând fi vorba de o femeie, oficial însă nici personalul ambasadei nu are idee cine va conduce misiunea diplomatică de la București. Scutul anti-rachetă merge înainte, în următoarele luni urmând să înceapă lucrările pentru construirea bazei la Deveselu. Liam Sullivan a ținut să înlăture îndoielile în privința hotărârii SUA de a desfășura în România elemente ale scutului anti-rachetă, având în vedere că din iulie 2012 au fost lansate zvonuri în spațiul public românesc că acesta nu va mai amplasat. Diplomatul american a confirmat faptul că recentele vizite ale oficialilor americani implicați în proiect au rolul de a reasigura și informa partea română de evoluțiile proiectului (anularea etapei a 4-a). Statele Unite apreciază procesul de coabitare dintre USL și Traian Băsescu, deoarece este nevoie pentru funcționarea unui stat existența unui minim consens la nivelul elitei politice pentru guvernare.

Lucrurile care nemulțumesc SUA și care creează probleme în relația bilaterală sunt în primul rând combaterea corupției și independența justiției. Diplomatul american nu a înțeles toleranța mare și empatia românilor pentru corupți și corupție, Liam Sullivan făcând referință la cazul lui Gigi Becali și aprecierile lui Victor Ponta vis à vis de acțiunile justiției. În privința intervenției SUA în criza politică din iulie 2012, Liam Sullivan a explicat foarte clar interesul american în această chestiune: protejarea independenței justiției și a statului de drept. O mare parte a românilor au înțeles greșit acțiunile americane din vara lui 2012 – SUA nu a apărat persoana lui Traian Băsescu ci principiul statului de drept. Dacă președintele Băsescu ar fi fost demis de români, SUA nu ar fi avut nimic de obiectat – cum a spus și fostul ambasador Mark Gitenstein în timpul crizei din iulie, discutăm cu cine se află la putere.

Un aspect care ridică probleme în relația bilaterală ține de recunoaștere statalității provinciei Kosovo. Pe această temă interesele americane și cele românești nu se află pe aceeași undă, iar practic ambele au ales to agree to dissagree. Dar tema Kosovo nu reprezintă un obstacol major în cadrul relației bilaterale româno-americane și a parteneriatului strategic. Un subiect delicat de pe agenda bilaterală rămâne includerea României în programul Visa Waiver, dar în acest caz s-au înregistrat câteva progrese. Conform lui Liam Sullivan diplomație românească face eforturi intense pentru includerea României în acest program.

Alte aspecte care ridică probleme în relația bilaterală țin de calitatea infrastructurii și de dreptul la liberă expresie. Drumurile românești sunt în opinia lui Liam Sullivan „craptacular” și afectează dezvoltarea economică a României. Că veni vorba de drumuri, nu putea fi evitat subiectul Bechtel-Autostrada Transilvania. Este o temă care a afectat negativ relațiile bilaterale româno-americane în ultimii 10 ani, afectând percepția SUA în România și pe alocuri chiar a încurajat apariția unor sentimente anti-americane. Din perspectivă SUA această temă trebuie să dispară de pe agenda bilaterală din cauza potențialului său negativ, iar cel bun mod de soluționare a diferendului comercial ar trebui să fie „a positive mutually agreable solution”. Acest lucru s-a întamplat deja, dar daunele cauzate la nivelul percepției publice a relației bilaterale româno-americane rămân.

Libertatea de expresiea și libertatea presei sunt teme ce sunt în atenția ambasadei SUA. Statele Unite sprijină libertatea presei și deplâng decizia CCR de a pedepsi penal calomnia și insulta. Pe de altă parte, Liam Sullivan a criticat „modul iresponsabil în care este utilizată media” și atacurile la persoana de tip „character assassination” practicate de presa românească. Diplomatul american a lăsat să se înțeleagă că ținta criticilor sale a fost Antena 3, cu toate că nu s-a referit în mod direct la acest post de televiziune. Având în vedere atacurile împotriva fostului ambasador Mark Gitenstein din 2012 și a mesajelor anti-americane din timpul crizei suspendării de anul trecut lansate de Antena 3, aceste critici nu ar trebui să mire.

În loc de încheiere un sfat academic, dacă tot sunt invitați diplomați străini ar fi mai bine ca pe lângă prezentarea obiectivelor din relația bilaterală și a impresiilor personale, să facă și o prezentare a procesului de formulare a politicii externe în țara pe care o reprezintă, dacă e posibil. I-ar ajuta pe studenți să înțeleagă mai bine procesul de formulare a politicii externe.

George VIŞAN