Cronica unei dezinformări crase: Newsweek România și programele de înarmare ale României Răspunde

Întotdeauna am privit cu îndoială demersurile locale de a combate dezinformare externă, așa numitul „război hibrid”(concept inexistent în Rusia) practicat de eternul vecin de la Răsărit, din cauza faptului că dezinformarea practicată de media locală este mult mai intensă și mai toxică. Degeaba analizezi sputnik.md dacă, începând cu ora 21:00, așa-zisele televiziuni de știri încep să răspândească valuri de propagandă și dezinformări al căror unic scop este să sporească neîncrederea în instituțiile fundamentale ale statului, să submineze autoritatea statului și neadevăruri la scară industrială.

Ideea lui Dragnea nu este foarte originală, ci este inspirată de la alt președinte PSD, Adrian Năstase, care a încercat să utilizeze „privatizările strategice” la începutul anilor 2000 pentru a convinge cancelariile europene să treacă cu vederea problemele politice și juridice din România. Dragnea vrea astfel să utilizeze achizițiile militare pentru a convinge unele state occidentale să se facă că nu văd degradare statului de drept și a democrației din România de când partidul domniei sale este la putere. Un fel de diplomație a hoțului. Dar, această abordare rămâne încă la nivel de intenție și este oricum departe de ideea de corupție în domeniul achiziițiilor militare. More…

Reclame

Lecțiile politice ale anului 2015 pentru 2016 1

blue-brothers-ray-ban-wayfarers-sunglasses-shadesdaddy-giggsey

Corupția ucide! – aceasta este prima și cea mai importantă lecție a incendiului din noapte de 30 octombrie 2015. Tragedia de la Colectiv a fost rezultatul combinației fatale dintre corupția autorităților locale ale Sectorului 4, a ISU București-Ilfov și a lăcomiei proprietarilor clubului. Ceea ce creează circumstanțe agravante în cazul incendiului de la Colectiv este simplul fapt că acesta putea fi ușor prevenit dacă legile, normele și procedurile ar fi fost respectate și aplicate. Deși acest eveniment nefericit a creat o puternică emoție publică, care a dus la căderea guvernului condus de Victor Ponta – nu a avut drept efect apariția unei mișcări sociale anticorupție puternice sau crearea unui consens la nivelul societății privind combaterea corupției.

#Unițisalvăm este mai mult #unițitrolăm – Mișcarea de protest care a apărut în iarna 2011-2012 nu reușește să se transforme într-o mișcare politică care să conteste actualul status-quo politic cu succes. O bună parte din responsabilitate pentru acest eșec revine liderilor și „animatorilor” #Unițisalvăm care nu sunt capabili să definească o platformă politică și să creeze mijloacele necesare menținerii entuziasmului pentru protest pe o durată îndelungată, nu de-a lungul câtorva reprize de câteva zile sau de câteva luni. Mișcarea este trasă în jos și de lipsa unei veritabile culturi a protestului în România. More…

Politicienii în 2015: și corupți și fără rost Răspunde

Rust.rost

Dacă eu am dreptate, atunci ambele mari partide au înțeles greșit criza. Nu este nevoie de (coduri de) integritate plus mai puțină politică. Dimpotrivă, este nevoie integritate plus mai multă politică. Integritatea dovedește, în cel mai bun caz, că un partid nu dăunează. Numai propunerile de acțiune politică arată că acesta este și util.

De aceea, sprijinirea guvernului (mai mult sau mai puțin) tehnocrat nu este o soluție; dimpotrivă, ea arată lipsa de substanță a partidelor. Partidele trebuie să contribuie la acțiunile Guvernului, nu să se supună acestuia. More…

Agenda tineretului, această necunoscută politică 1

skater

Agenda tineretului seamănă cu agenda populației generale în sensul că este dominată de probleme ce țin de raportul dintre venituri și cheltuieli (și siguranța acestui raport). La distanță semnificativă urmează problema sănătății (ea însăși o problemă a supraviețuirii). Problema corupției are o prezență semnificativă (11%) dar nu știm dacă este doar o creștere temporară (precum la populație generală) sau o constantă. În orice caz, este posibil ca tema corupției să devină mai prezentă în funcție de agenda media.

Găsirea unei strategii de comunicare cu cei tineri reprezintă o problemă semnificativă pentru politicieni: cine va face asta va „rupe” niște alegeri. (Țineți cont și că primele două puncte din trei sunt relevante și pentru populația populației generală.) More…

Modelul românesc de succes – rețeta noastră secretă 5

original

Scopul unui sistem educațional într-o societate democratică este acela de a forma indivizi bine pregătiți, productivi, autonomi și responsabili. Pe lângă pregătirea pentru o viitoare carieră, școala mai are și o misiune aparte în cadrul unui stat democratic – creează cetățeni, prin socializarea acestora cu o serie întreagă de valori civice și democratice – solidaritate, respect față de lege, toleranță, participare în cadrul procesului politic etc.

Un rol deosebit în această viziune îi revine educatorului („dascălului”) care trebuie să-și ghideze elevii pe unui traseu care să ducă la transformarea lor în cetățeni activi și productiv ai unei societăți democratice. Exemplul personal al educatorului este foarte important – pe lângă misiunea sa de a facilita dobândirea unor competențe și transferul unor cunoștiințe, el/ea trebui să formeze și caractere (este drept – această misiune o împarte cu familia, dar chiar și așa rolul educatorului rămâne preponderent, deoarece acesta reprezintă primul contact al viitorului cetățean cu autoritățile publice). More…

Independenţa Justiţiei. Sau lipsa ei Răspunde

image

În opinia mea există argumente serioase care sugerează că justiţia nu este independentă politic şi, ca atare, era natural să mă îndoiesc de beneficiile sale sociale. Reforma în justiţie a început de sus în jos cu o serie de instituţii excepţionale (e.g. DNA) sau chiar para-judiciare (ANI). Scopul lor, aşa cum l-am perceput, a fost să limiteze abuzul de putere al … Puterii. Din punctul meu de vedere acest scop a eşuat de mult; chiar dacă a avut unele efecte la periferia sistemului de putere, pe măsură ce ne apropiem (în timp şi „spaţiu”) de nucleul dur al oamenilor care conduc România, sistemul de justiţie excepţională şi justiţia în general şi-au dovedit ineficienţa.

Din punctul meu de vedere una dintre cele mai … curate epoci a fost cea a guvernării Tăriceanu deoarece în Justiţie exista o balanţă de putere şi deci un control reciproc între diverse facţiuni politice. În noua coabitare, însă, nu cred că preşedintele Băsescu va mai putea fi o contrapondere la fel de eficientă, iar PNL şi PSD sunt, totuşi, mai apropiaţi decât erau în 2005.

Însă echilibrul politicienilor este suficient cât să permită apariţia unei „facţiuni a magistraţilor”. Deşi descrierea generalizantă de mai sus ar putea sugera altceva, nu toţi sunt lipsiţi de curaj, încredere sau simţ al misiunii. Dimpotrivă. Şi dacă ar alege să se bazeze mai puţin pe politicieni providenţiali şi mai mult pe propriile forţe, şansele lor de succes ar creşte.

O a doua soluţie este instituţionalizarea și întăirea controlului reciproc dintre putere şi opoziţie. Am vorbit despre asta într-un articol anterior, însă propunerile de acolo s-au nuanţat puternic în timpul discuţiilor cu restul Grupului de la Verona. Despre acestea voi mai scrie. More…

Costurile interne ale crizei politice. O măsurătoare 3

awh_links_burden_o
Există un partid care nu are de ce să se teamă de cele de mai sus: PPDD. Pe măsură ce încrederea în instituțiile democrației scade potențialul liderilor populiști, autoritariști sau radicali crește. Poate că partidele mainstream speră că PPDD se va fărâmița în Parlament sau va face implozie. Tot ce se poate. Dar, atâta vreme cât nu crește încrederea în instituțiile democrației, problema rămâne.

Spuneam în vară că, dacă dorința populară de a diminua puterea lui Traian Băsescu nu va găsi un răspuns instituțional, am putea vedea revolte ale oamenilor dispuși să ofere un răspuns violent.

Astăzi există o dorință de a vedea o politică pe care populația să o poată respecta. Dacă partidele principale nu oferă o soluție instituțională masele se pot întoarce spre un nou Mesia politic. More…

Ză Challenge 19

challenge
După cum poate ştiţi, în a doua parte a anului am început să pun la îndoială în scris eficienţa justiţiei româneşti. Dovezile aduse sunt de suprafaţă, recunosc, dar măcar sunt. Putem începe cu faptul că indicatorii furnizaţi de DNA, fără a fi aritmetic falşi, sunt probabil irelevanţi. Apoi, există semne că cele mai mari şanse de a fi deranjaţi de justiţia independentă au fie figurile opoziţiei fie figurile marginale ale puterii.

(Pe principul salamului din iepure şi cal (fifty-fifty: un iepure plus un cal) , cineva mi-a atras atenţia că, per total, numărul de anchete care vizează USL ar fi perfect comparabil cu cel care vizează ARD – nu sunt de acord cu argumentul dar măcar am primit o replică, deci o menţionez).

În sfârşit se adaugă faptul că toţi ceilalţi indicatori din aval, care ar documenta eficienţa socială a justiţiei sunt varză. „Ease of doing business” este prost, indicele celalalt compilat de nemţii de la noi la fel, Democracy Index (al The Economist Intelligence Unit) este stagnant când vorbeşte de calităţile statului şi în scădere per total, Corruption Perception Index (Transparency International) este slab, MCV ne vorbeşte de bine dar nu dispare (v. comentariile mai vechi). More…

Finanţele, USL şi cele două paradigme ale corupţiei (early warning) 5

În ultimele zile şi săptămâni s-au acumulat o serie de informaţii despre ce (nu) face guvernul cu banii noştri şi aceste informaţii merită discutate. Astfel, se cheltuie mai puţini bani pe media (TVR) şi diplomaţie culturală (ICR). Vom cheltui (ni se spune) mai puţin cu investiţiile Ministerului Dezvoltării. Cheltuim deja mai puţin cu Hidroelectrica şi vom cheltui (poate) mai puţin cu Oltchim. Chiar şi aşa se pare că nu este de ajuns, aşa că MF a fost trimis să caute sfântul graal al bugetelor: lărgirea bazei de impozitare combinată cu întărirea colectării (1, 2, 3). Cum putem explica deci această serie de evenimente?

Ipoteza 1. Sub masca economiilor USL continuă să urmărească distrugerea instituţională a statului. Din fericire această ipoteză nu pare să se susţină. Insolvenţa Hidroelectrica este deocamdată utilă, TVR nu a devenit (surprinzător!) televiziune de partid şi – la limită – chiar şi ICR are un manager cu un CV potrivit.[i]

Ipoteza 2. Sub masca economiilor USL caută noi oportunităţi de a fura. Această ipoteză cade sub briciul lui Okham. Altfel spus, există căi vechi şi testate de a fura, nu este cazul să inventăm încă una, şi încă sub ochii miraţi ai publicului. More…

O scurtă depeșă diplomatică 2

De la începutul misiunii mele diplomatice în această țară cu care avem o relație politică foarte strânsă, nu am mai asistat la evoluții politicii de o asemenea anvergură într-un timp atât de scurt. Știți mai bine decât mine că printre prioritățile noastre de politică externă în raport cu această națiune balcanică este reforma sistemului său de justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Acestea sunt în interesul nostru direct, deoarece garantează oamenilor noștri de afaceri un tratament corect în fața instanțelor de judecată românești și a instituțiilor care supraveghează mediul de afaceri. Dar nu noi vom fi cei care vom profita cel mai mult de pe urma reformelor din România, dacă acestea sunt implementate corect, ci românul de rând care din păcate s-a obișnuit să de șpagă pentru orice serviciu public care în mod normal ar trebui să fie gratuit. More…

Dacă Adrian Năstase ar fi un personaj în Ana Karennina el ar fi Vronski 2

În viziunea mea, şi probabil a voastră, gestul lui Adrian Năstase nu anihilează responsabilitatea sa morală şi legală. Populaţia însă va vedea că:

lui Adrian Năstase i s-a cerut un preţ, poate inadecvat, pentru faptele sale
Adrian Năstase a considerat că acest preţ este imens, mai mare decât viaţa însăşi
Adrian Năstase încearcă sincer să plătească acest preţ

Pe scurt, dacă nu apar elemente noi, Adrian Năstase va ieşi din acest eveniment reabilitat în faţa opiniei publice şi poate şi în proprii săi ochi.

Al doilea beneficiar este PSD, care primeşte din valul de simpatie. Al treilea beneficiar este Victor Ponta – chiar dacă gestionează situaţia sub-optim – scapă cel puţin de presiunea dinspre scandalul plagiatelor.

Cât despre Adrian Năstase, pregătiţi-vă să auziţi despre el că a fost un domn. Rectific: „un Domn”. More…

Incursiuni în irealitatea imediată: Ion Cristoiu şi apărarea lui Adrian Năstase 4

"1984" in a "Brave New World"

În ziarul ironic intitulat Adevărul, cameleonicul jurnalist Ion Cristoiu – un termometru infailibil, alături de camaradul său Cristian Tudor Popescu, pentru deruta morala şi dezastrul intelectual ajunse la cote toxice din presa şi societatea românească actuală – redactează o înduioşătoare şi totodată absurdă pledoarie în favoarea fostului premier Adrian Năstase, un simbol al corupţiei, arivismului şi sechelelor comunismului recent condamnat pentru fapte de corupţie, care frapează prin ridicol, stupiditate şi – înainte de toate – prin tupeu.

More…