Summit-ul de la Vilnius continuă pe străzile orașelor din Ucraina 2

1476375_10201814773104090_1599033727_n

Acesta este un citat care îi aparține ambasadorului Poloniei la București Marek Szczygieł, cu ocazia conferinței Uniunea Europeană și vecinătatea sa, organizată de Institutul European din România, pe 12 decembrie.

Cum era de așteptat Summit-ul de la Vilnius din 28-29 noiembrie și evenimentele ce au urmat au ocupat capul de afiș al conferinței organizate de IER. În subsidiar au existat însă subiecte cel puțin la fel de interesante și controversate din punct de vedere politic ca rezultatele summit-ului de la Vilnius și protestele de stradă din Ucraina.

Revenind la ambasadorul Poloniei, Marek Szczygieł, acest a avut un mesaj franc și bine articulat cu privire la vecinătatea estică în general și Ucraina în particular. Polonia consideră că poporul ucrainean dorește semnarea acestui acord, iar „perspectiva europeană” pentru Kiev este un proiect politic al cărui beneficiar sunt ucrainenii de rând nu elita politică ucraineană. Fereastra de oportunitatea pentru aspirațiile europene ale Ucrainei și Moldovei, a continuat ambasadorul Szczygieł, va dura până în septembrie 2014. Aici trebuie să fac o paranteză – deși la București diplomații români s-au arătat încântați de rezultatul summit-ului de la Vilnius în ceea ce privește Republica Moldova, Chișinăul a parafat doar acordul de asociere și liber schimb cu UE, urmând ca semnarea și ratificarea să aibă loc în 2014. În 2014 vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, care ar putea duce fie la o alternanță la guvernare, fie la o criză politică prelungită, iar asocierea Chișinăului la Uniunea Europeană depinde foarte multe de realizarea unei agende de reforme interne de natură politică și juridică, aspecte care transformă întreg „parcursul european al Republicii Moldova” într-unul presărat cu provocări. More…

Reclame

Independenţa Justiţiei. Sau lipsa ei Răspunde

image

În opinia mea există argumente serioase care sugerează că justiţia nu este independentă politic şi, ca atare, era natural să mă îndoiesc de beneficiile sale sociale. Reforma în justiţie a început de sus în jos cu o serie de instituţii excepţionale (e.g. DNA) sau chiar para-judiciare (ANI). Scopul lor, aşa cum l-am perceput, a fost să limiteze abuzul de putere al … Puterii. Din punctul meu de vedere acest scop a eşuat de mult; chiar dacă a avut unele efecte la periferia sistemului de putere, pe măsură ce ne apropiem (în timp şi „spaţiu”) de nucleul dur al oamenilor care conduc România, sistemul de justiţie excepţională şi justiţia în general şi-au dovedit ineficienţa.

Din punctul meu de vedere una dintre cele mai … curate epoci a fost cea a guvernării Tăriceanu deoarece în Justiţie exista o balanţă de putere şi deci un control reciproc între diverse facţiuni politice. În noua coabitare, însă, nu cred că preşedintele Băsescu va mai putea fi o contrapondere la fel de eficientă, iar PNL şi PSD sunt, totuşi, mai apropiaţi decât erau în 2005.

Însă echilibrul politicienilor este suficient cât să permită apariţia unei „facţiuni a magistraţilor”. Deşi descrierea generalizantă de mai sus ar putea sugera altceva, nu toţi sunt lipsiţi de curaj, încredere sau simţ al misiunii. Dimpotrivă. Şi dacă ar alege să se bazeze mai puţin pe politicieni providenţiali şi mai mult pe propriile forţe, şansele lor de succes ar creşte.

O a doua soluţie este instituţionalizarea și întăirea controlului reciproc dintre putere şi opoziţie. Am vorbit despre asta într-un articol anterior, însă propunerile de acolo s-au nuanţat puternic în timpul discuţiilor cu restul Grupului de la Verona. Despre acestea voi mai scrie. More…

Mituri şi farse: astăzi, Daniel Morar 18

După cum ştiţi, Civitas Politics nu reuşeşte să aibă o perspectivă unitară asupra eficienţei reformei în Justiţie. George a rezumat situaţia astfel: eu aş avea o perspectivă sociologică asupra problemei iar el una instituţională. Un răspuns nepoliticos la această abordare este desigur că sociologia este o stiinţă (oarecum) pe când instituţionologia nu. Mai politicos însă este să încerc să intru, pe cât pot, în ceea ce el numeşte perspectivă instituţională.

Să începem de la …

… cifra de 90% care reprezintă numărul de cazuri în instanţă. Dacă părerile mele exprimate într-un articol anterior sunt corecte, atunci cifra aceasta, fără să fie în mod direct falsă, ascunde realitatea. Dacă George are dreptate, atunci cifra reprezintă marile realizări ale DNA. More…

Realități Euroatlantice… dure (II) 3

A doua componentă fundamentală a politicii externe Românești, mai importantă din anumite puncte de vedere decât NATO a fost aderarea la Uniunea Europeană. Ambele procese au fost complementare, aderarea la Uniunea Europeană având însă un impact mai mare asupra instituțiilor interne decât cea la NATO. Dacă aderarea la NATO a rezolvat problemele de securitate ale României, aderarea la Uniunea Europeană trebuia să rezolve problemele economice și de dezvoltare ale statutului român. Miza integrării europene nu a fost numai accesul la piața comună europeană sau la fondurile de coeziune, ci modernizarea României prin importul de instituții și proceduri care să să-i permită să fie competitivă la nivel global și să-i consolideze instituțiile democratice. More…

Tabula rasa: Justitia explicată pentru vulcanieni 4

Colegul George îmi spune uneori că nu sunt suficient de subtil atunci când analizez nuanţele reformei în Justiţie. De obicei îi răspund că după 7 ani rezultatele ar trebui să mă izbească în faţă. Pentru astăzi însă am hotărât să îmi revizuiesc prejudecăţile. Un exerciţiu bun pentru asta este să îi explici problema ta unui klingonian imaginar. Asta te ajută să ieşi din propriile tale clişee culturale şi să revizuieşti radical claritatea şi consistenţa propriilor convingeri. Am ales însă să folosesc altă specie din Star Trek. Klingonienii sunt o naţie barbară şi războinică ce ar putea cădea pradă carismei lui Traian Băsescu, i-ar înfuria impertinenţa lui Barosso şi ar avea sentimente de-a dreptul ambigue despre Adrian Năstase. Vulcanienii sunt o specie mult mai potrivită pentru analiza noastră. Pe lângă lipsa de pasiune, ei nu au nici talibanisme de tip Fiat Justitia! ci se ghidează după binele comun. Live long and prosper.

Justiţia la nivel înalt

Aşadar vine vulcanianul într-o delegaţie la noi. În ciuda cunoştinţelor lor despre cultura umanilor, nici un vulcanian nu a studiat până acum România, aşa că este interesat. Primul lucru pe care îl spune robotul de bord este că arestările la nivel înalt au crescut semnificativ. Corelaţii, cere vulcanianul. Iar computerul afişează următoarea diagramă. More…

Cum de este posibil ca dl Corlăţean sa o numească pe dna Kovesi… oriunde 5

Ministrul de externe a detaşat-o pe dna Kovesi la MAE, în urma unei cereri a Ministerului Justiţiei. Multora un asemenea gest li s-a părut contra-intuitiv, ba chiar imposibil, asemeni fetei din povestea albaneză care călăreşte alături de fratele ei mort. De unde şi o primă explicaţie: cineva (UE) a forţat pur şi simplu mâna guvernului.

Dar la o privire cât de cât atentă această explicaţie nu ne poate satisface complet. România a dat înapoi de la obligaţii mult mai importante – şi explicite. Ar fi interesant deci să înţelegem cum a putut scăpa cazul doamnei procuror de „furia anti-reformistă a USL”. More…

Valsul Schengen IV: Punct și de la capăt… 4

Anularea consiliului JAI de la sfârșitul acestei săptămâni scufundă șansele de a adera pe etape la Spațiul Schengen ale României și Bulgariei începând cu acest an. Se confirmă astfel costurile ridicate pe plan extern ale crizei politice. Instabilitatea instituțională și regimul politic fracturat și polarizat al României a confirmat temerile opozanților extinderii Spațiului Schengen. Calendarul posibilei aderări este mutat în 2013, păstrându-se în linii mari aceeși formulăr de aderare: integrarea într-o primă fază cu spațiul aerian și naval, urmată de aderarea cu granițele terestre. Aderarea rămâne în continuare condiționată de rapoartele MCV, cel din decembrie fiind crucial pentru perspectivele de aderare ale celor două state sud-est europene.

Cât de mare a fost eșecul? Judecat la rece aderarea la Spațiul Schengen nu poate fi considerată un eșec major de politică externă. În primul rând nu este per se un subiect de politică externă – are o serie întreagă de ramificații interne serioase. Este un eșec de politică europeană, dar nu unul extrem de grav. A devenit un subiect major de politică internă pentru că a fost asumat drept obiectiv de guvernare de către PDL și pus pe agenda de politică externă de Traian Băsescu. Tema aderării la Spațiul Schengen a căpătat și conotații electorale deoarece oferă „beneficii palpabile” ale politicii externe publicului. Poate fi considerat un eșec major din punct de vedere al prestigiului statului – au fost investite resurse mari în securizare frontierelor și rezultatul a fost negativ – și al modului în care se percep și sunt percepuți românii în raport cu ceilalți cetățeni europeni. More…

De ce nu pot să cred în Justiţie (4 argumente) 20

Am înţeles, cu mare întârziere, că eficienţa şi integritatea Justiţiei reprezintă punctul sensibil al majorităţii controverselor dintre mine şi simpatizanţii lui Traian Băsescu. Dacă Justiţia este puternică şi independentă atunci doamna Udrea este un ministru onorabil, dl Băsescu un lider onest iar doamna Anastase cel mult un caz exotic în care legea nu a putut fi aplicată. Dacă Justiţia merită acest nume atunci corupţia din vămi este un subiect tabu iar Hidroelectrica a fost corect gestionată (dimpotrivă, USL greşind prin procedura de insolvenţă). Iar apărarea aceste Justiţii independente merită susţinere din partea electoratului. Atunci când mă îndoiesc de aceste afirmaţii partizanii preşedintelui îşi suspendă propriul simţ critic şi îmi cer dovezi. Dovezi înseamnă fie condamnări fie (în logica infamă a dlui Tapalagă) referate ale procurorilor. More…

De ce s-a supărat Occidentul pe România? 4

Probabil că această întrebare a trecut de multe ori prin mințile multora dintre politicienii USL. Pentru unii dintre aceștia această întrebare a fost însoțită și de alta, mai mult sau mai puțin firească: Dar de ce se bagă ei în problemele României? Și bineînțeles s-a trecut într-un registru naționalist pentru a explica brusca transformare a României în noua oaie neagră a Europei Unite. În fine președintele interimar Crin Antonescu pare să fi găsit explicația pentru degradarea rapidă a imaginii externe a României: o conspirație internă – și a cerut serviciilor de informații să identifice responsabilii.
Sursele lipsei de credibilitate a USL în plan extern și degradarea imaginii externe a României nu sunt rezultatul vreunei conspirații interne. Da, PDL și Traian Băsescu au recurs la rețeaua lor de contacte externe pentru a transmite propria varianta asupra evoluțiilor din România, dar actorii internaționali nu se bazează numai pe aceste surse partizane în evaluarea situației. Occidentul, adică UE și SUA, consideră acțiunile USL dăunătoare pentru interesele lor din România – reforma justiției, consolidarea instituțiilor democratice și combaterea corupției. O simplă strategie de comunicare externă nu va soluționa deficitul de credibilitate a USL – este nevoie de o schimbare de discurs și de acțiuni care să înlăture suspiciunile privind respectarea valorilor democratice și a statului de drept. More…

Guvernul ne demite din Europa democrațiilor constituționale Răspunde

Performanța Guvernului Ponta este incontestabilă. I s-au dedicat în exclusivitate pagini întregi în The Economist și un editorial de zile mari în Washington Post. Se reproșează o scurtcircuitare a democrației. Între timp, autoritățile se apără invocând argumentul necesității. De fapt se acuză, pentru că, în lumea democrațiilor consolidate, „necesitatea este pledoaria fiecărei încălcări a libertății umane. Este argumentul tiranilor; este crezul sclavilor“. (William Pitt cel Tânăr, premier britanic din sec. XIX)
Guvernul român a folosit o multitudine de mijloace legale pentru a ajunge la o stare de lucruri ne­cons­ti­tu­țională. În sine, mijloacele folosite sunt ins­trumente juridice, dar efectul este sub­minarea statului de drept. Cons­tit­uțio­na­lismul presupune un angajament față de un set de valori. Legea în sine nu are for­ța morală decât dacă este atașată unei gu­vernări constituționale. România poa­te avea legi represive urmate cu strictețe și ar fi un stat al legii în sens pur formal. Dar a avea legi care sunt aplicate nu în­seamnă neapărat și că ai un stat de drept legitim. Asta implică un an­ga­ja­ment față de valorile consacrate în ar­ti­colul 2 al Tratatului UE, ne-a spus Kim Lane Scheppele, profesor la Universitatea Princeton. More…

Controversa internațională despre statul de drept în România s-ar putea sfârși abrupt 6

Dacă zilele acestea am văzut din ce în ce mai multe reacții internaționale de îngrijorare față de România asta se datorează probabil și inacțiunii guvernamentale în materie de comunicare. O bună comunicare ar fi presupus angajamente ferme din partea premierului și probabil acesta nu era gata să facă acest pas.

Dar vineri apele arau deja aranjate și majoritatea parlamentară a putut începe contra-ofensiva.

Primul pas a fost discursul premierului de dimineață în care găsim conceptul de accountability:
Îngrijorările acestora [prietenii noştri europeni şi internaţionali], întrebările lor sunt perfect legitime şi este obligaţia Guvernului României de a da toate asigurările necesare şi de a acţiona în continuare în vederea asigurării faptului că România este şi va rămâne un stat de drept More…

Ce putem reține din promisiunile USL 10

Odată cu apropierea alegerilor și cu pregătirea unui nou guvern se întețește preocuparea față de promisiunile politicienilor. Care sunt acestea? Sunt ele sincere? Sunt ele credibile? Ovidiu promovează cineapromis.ro, un sit care indexează metodic promisiuni în timp ce colaboratorii de pe contributors.ro se uită pe programul de guvernare al USL (având în general cuvinte de ne-laudă). More…