Grecia, pe marginea prăpastiei 1

crying-greek-pensioner-the-story-behind-the-poignant-photo

Indiferent de rezultatul referendumului de astăzi din Grecia – un lucru este evident – la sfârșitul acestei zilei grecii vor fi într-o situație cel puțin la fel de proastă ca cea în care se aflau înainte de deschidere urnelor.

Dacă referendumul de astăzi este o tehnică de negociere atunci nu este altceva decât o farsă costisitoare și nedemocratică, utilizat de un guvern iresponsabil și prins în capcana propriei ideologii, pentru a mai câștiga timp și sprijin la nivel intern, și de a transfera povara responsabilității pe umerii cetățenilor. More…

Reclame

Involuţia discursului radical al PDL. Şi despre promisiunile fundamentale 6

Un partid de opoziţie ajuns la putere îşi relaxează de obicei, în timp radicalitatea discursului. Confruntat cu realitatea faptelor, partidul înlocuieşte promisiunile măreţe cu afirmaţii mai ponderate şi teoretizări despre ce este şi ce nu este posibil. În mod atipic, PDL şi Traian Băsescu au păstrat în toţi aceşti ani un discurs mai degrabă radical. Provocarea este în acest caz să păstrezi un tone egal pe o bază de argumentare din ce în ce mai subţire.

Puteţi vedea mai jos evoluţia mai multor teme din filonul radical al discursului PDL (există şi filoane mai moderate care nu fac obiectul acestui articol) More…

Guvernul ne demite din Europa democrațiilor constituționale Răspunde

Performanța Guvernului Ponta este incontestabilă. I s-au dedicat în exclusivitate pagini întregi în The Economist și un editorial de zile mari în Washington Post. Se reproșează o scurtcircuitare a democrației. Între timp, autoritățile se apără invocând argumentul necesității. De fapt se acuză, pentru că, în lumea democrațiilor consolidate, „necesitatea este pledoaria fiecărei încălcări a libertății umane. Este argumentul tiranilor; este crezul sclavilor“. (William Pitt cel Tânăr, premier britanic din sec. XIX)
Guvernul român a folosit o multitudine de mijloace legale pentru a ajunge la o stare de lucruri ne­cons­ti­tu­țională. În sine, mijloacele folosite sunt ins­trumente juridice, dar efectul este sub­minarea statului de drept. Cons­tit­uțio­na­lismul presupune un angajament față de un set de valori. Legea în sine nu are for­ța morală decât dacă este atașată unei gu­vernări constituționale. România poa­te avea legi represive urmate cu strictețe și ar fi un stat al legii în sens pur formal. Dar a avea legi care sunt aplicate nu în­seamnă neapărat și că ai un stat de drept legitim. Asta implică un an­ga­ja­ment față de valorile consacrate în ar­ti­colul 2 al Tratatului UE, ne-a spus Kim Lane Scheppele, profesor la Universitatea Princeton. More…

PDL – USL, „mizerii” diferite 8

Este interesant cum, în tumultul politic de azi, cei mai mulți devenim oameni a unui singur argument, puternic și hotărâtor . Eu am ieșit în Piața Universității cerând „Jos Băsescu” și simt că mai trebuie încă să lucrez pentru acest deziderat. George nu poate să accepte că Parlamentul nu trimite acasă doi parlamentari incompatibili. Alții s-au poticnit de acuzațiile de rasism. OK, poate nu suntem chiar atât de simpli. Dar dorința de a găsi rețete simple există. În răspăr cu acestă tendință, m-am gândit să compar două lucruri (oarecum) comparabile: guvernele Ponta (/USL) și Boc(/PDL/ Traian Băsescu). More…

Ce putem reține din promisiunile USL 10

Odată cu apropierea alegerilor și cu pregătirea unui nou guvern se întețește preocuparea față de promisiunile politicienilor. Care sunt acestea? Sunt ele sincere? Sunt ele credibile? Ovidiu promovează cineapromis.ro, un sit care indexează metodic promisiuni în timp ce colaboratorii de pe contributors.ro se uită pe programul de guvernare al USL (având în general cuvinte de ne-laudă). More…

Campania „Nu ne vindem ţara” II 6

Când credeai că nimic nu te mai poate surprinde, citeşti în ziarul Pravda, adică Adevărul în limba română, cum domnul Florin Iaru – un veteran atât al „Glorioasei Revoluţii” din decembrie ’89 cât şi al represiunii din Piaţa Universităţii din ’90 – se face ecoul lui Victor Ponta, liderul cheguevarist al PSD, şi declanşează în mod poetic campania „Nu ne vindem ţara II”!… „O ţară care îşi vinde resursele este condamnată la subdezvoltare”, conchide sapienţial domnul Iaru, aceeaşi persoană cu domnul Iaru care, cu alte ocazii, susţinea „criogenizarea” ecologică întru eternitate a munţilor, apelor şi câmpiilor patriei. Nici aşa, nici pe altminteri, cu alte cuvinte. More…

Criticând USL: relevanțe și fantezii 16

Să critici Puterea este ușor, mai ales aici și acum. Să critici Opoziția e mai greu, mai ales când aceasta (adică USL) nu își publică programul de guvernare. În plus această critică dificilă se cere făcută ca în manualele de comunicare adică scurt, puternic și percutant. Poate aceasta explică de ce o bună parte din mesajele critice ale politicienilor și comentatorilor Puterii nimeresc adesea pe lângă subiect, sau cel puțin pe lângă interesul public. More…

Cine a avut de suferit mai mult de pe urma crizei: angajaţii din sectorul privat sau cei din sectorul public? Răspunde

Numărul net de concedieri şi angajări în sectorul privat şi cel public (mii lunar, martie 2009-iulie 2011; Sursa : IMF Romania Country Report No 12, 2011)

În unele segmente ale opiniei publice circulă mitul că angajaţii din sectorul public au fost singurii care suferit ca urmare a crizei economice declanşate în 2009 sau că măsurile de austeritate luate de guvernul Emil Boc, şi anume reducerea cu 25% a salariilor acestora, ar fi fost o măsură ideologică menită să instituie un “război de clasă” între angajaţii din sectorul privat şi angajaţii din sectorul public. Nimic mai fals!

More…

Scurt îndreptar privind indecenţa unor foşti miniştri care îşi dau cu părerea despre economie 2

Gheorghe Tattarascu : 11 februarie 1866 – România modernă (colecţie privată)

Într-un comentariu apărut pe Vox Publica, domnul Ionel Blănculescu, un fost ministru în guvernul-etalon al corupţiei din istoria post-decembristă a României, guvernul PSD Adrian Năstase, depune în mod lăudabil un mic efort de a critica în mod cinstit eficacitatea măsurilor de austeritate adoptate de guvernul Emil Boc în 2010, măsuri adoptate în baza unui program cu FMI şi Comisia Europeană cu scopul de a atenua impactul crizei economice asupra stabilităţii macroeconomice a ţării, însă din păcate acesta se rezumă la a aduna fără nicio logică analitică câteva chestiuni şi probleme punctuale care au ţinut prima pagină a jurnalelor economice din ultima vreme şi la a cita ritualic numele (doar numele!) economistului american de stânga Joseph Stiglitz, tot aşa cum şamanii invocă sufletul morţilor.

More…

Scurt îndreptar privind neoliberalismul şi ignoranţa stângii postmoderne 2

Când un fin literat se exprimă asupra unor complexe chestiuni economice, sociale şi instituţionale asupra cărora nu s-a aplecat îndeaproape, acesta fie reuşeşte să pună în circulaţie o nouă şi fertilă idee, fie se lasă pradă unor prejudecăţi dominante, glosând pe o sumă de locuri comune şi comiţând cele mai elementare erori de judecată. Acesta din urmă este şi cazul domnului Ion Vianu, care, într-un comentariu apărut în Revista 22, amestecând o serie de adevăruri, de semi-adevăruri şi de neadevăruri, ajunge la concluzia uluitoare că „neoliberalismul de azi nu este altceva decât bolşevismul, minus lozincăria propagandistă a comunismului … care are drept scop acapararea puterii de către un mic grup şi păstrarea ei cu orice preţ.” Hasta la revolución compañeros?

More…

O Uniune Europeană pe care România nu şi-o poate permite Răspunde

Summit-ul European de la Bruxelles, ultimul din multele de la declanşarea crizei, s-a încheiat fără a aduce vreo schimbare semnificativă în ceea ce priveşte filozofia care stă la baza măsurilor adoptate până în prezent pentru combaterea crizei datoriei suverane din zona euro, care pune sub semnul întrebării mai mult ca niciodată viabilitatea monedei unice. În schimb, cu această ocazie au fost făcuţi noi paşi în privinţa centralizării politicii economice la Bruxelles. More…