Guvernul ne demite din Europa democrațiilor constituționale Răspunde

Performanța Guvernului Ponta este incontestabilă. I s-au dedicat în exclusivitate pagini întregi în The Economist și un editorial de zile mari în Washington Post. Se reproșează o scurtcircuitare a democrației. Între timp, autoritățile se apără invocând argumentul necesității. De fapt se acuză, pentru că, în lumea democrațiilor consolidate, „necesitatea este pledoaria fiecărei încălcări a libertății umane. Este argumentul tiranilor; este crezul sclavilor“. (William Pitt cel Tânăr, premier britanic din sec. XIX)
Guvernul român a folosit o multitudine de mijloace legale pentru a ajunge la o stare de lucruri ne­cons­ti­tu­țională. În sine, mijloacele folosite sunt ins­trumente juridice, dar efectul este sub­minarea statului de drept. Cons­tit­uțio­na­lismul presupune un angajament față de un set de valori. Legea în sine nu are for­ța morală decât dacă este atașată unei gu­vernări constituționale. România poa­te avea legi represive urmate cu strictețe și ar fi un stat al legii în sens pur formal. Dar a avea legi care sunt aplicate nu în­seamnă neapărat și că ai un stat de drept legitim. Asta implică un an­ga­ja­ment față de valorile consacrate în ar­ti­colul 2 al Tratatului UE, ne-a spus Kim Lane Scheppele, profesor la Universitatea Princeton. More…

Reclame

Everybody lies: cum să supraviețuiești manipulării pe timp de suspendare 6

Să ne înțelegem. Nu cred, până la proba contrarie că există vre-o conspirație. Dar atâta informație greșită ca în ultimele zile nu am primit de când sunt pe Facebook și de când am vazut exit-poll-uri la TV. Din această experiență am construit un mic ghid de supraviețuire care vă poate ajuta să vă orientați printre capcane.

În linii mari acest ghid este inspirat de tema „lovitură contra statului de drept”, dar, stați liniștiți, USL abia intră pe piață cu propriile teme.

Așadar, pentru a supraviețui…:

Cereți link către sursa originală
Citiți textul integral (nu rezumat), în limba originală. La limită se acceptă traduceri în engleză (nu română). Pentru materiale video priviți conținutul.
Dacă nu ați îndeplinit 1, 2, considerați că materialul nu există. Serios, probabil nici nu există în forma în care a fost prezentat.
Dacă persoana care vă dă informația prezintă o încredere absolută, aplicați totuși punctul 3.
Verificați pe Wikipedia backgroundul surselor. Una e Le Figaro, alta este El Pais.
Setați-vă așteptările corect:

nimeni nu va lăuda statul de drept în România (pentru că nimeni la noi nu face asta!)
nimeni nu va vorbi despre dictatura populară și nu va critica referendumul în sine (alegerile libere și corecte sunt în genere sursa legitimității)
aproape nimeni nu la va vorbi de lovitură de stat (Parlamentele nu au vocație în acest sens) More…

Crizele lunii august: tensiuni franco-române 8

Este începutul lui octombrie, tocmai bine pentru a evalua crizele diplomatice cu care s-a confruntat România în decursul lunii august. Spun tocmai bine deoarece suntem destul de departe de vârful acestor crize şi le putem analiza dezinhibat şi la rece. Diplomaţia românească s-a confruntat în luna august cu două crize majore: criza romilor şi expulzarea unui diplomat român de la Moscova sub acuzaţia de spionaj.

În articolul de faţă voi analiza criza romilor de origine română care au fost repatriaţi mai mult sau mai puţin voluntar de către autoriăţile franceze. Acest eveniment este important din şase motive: criza a implicat tensionarea relaţiilor cu un stat cu care România are un parteneriat strategic din 2008 şi o relaţie specială ce debutează practic cu apariţia statului modern român în secolul al XIX-lea, a pus sub semnul întrebării dreptul la liberă mişcare a cetăţenilor europeni, a pus sub semnul întrebării imaginea Franţei de societate tolerantă şi multiculturală, a relevat incapacitatea României de a-şi proteja cetăţenii, a ilustrat existenţa unui clivaj între statele membre noi şi cele fondatoare ale UE şi a pus în discuţie autoritatea Comisiei Europene.

Prolog

Pe 14 iulie 2010, de ziua Franţei ambasadorul Franţei la Bucureşti, domnul Henri Paul răspunde întrebărilor cotidianului România Liberă. Interviul oferă o perspectivă interesantă asupra parteneriatului strategic la doi ani de la încheiarea acestuia, partea franceză fiind nemulţumită de ritmul colaborării în domeniul agricol şi cel al securităţii. Ambasadorul francez menţiona pentru prima dată problema migrării cetăţenilor români în Franţa, recunoscând existenţa unui grup de lucru româno-francez care se ocupa de această temă. Tema migraţiei romilor în relaţia bilaterală pre-datează însă acest interviu, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche efectuând două vizite în România în februarie 2010 şi respectiv în iulie 2009. More…