Curiosul caz (neeconomic) al reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă 2

Statul român se pregăteşte, pe baza unor proiecţii maximale ale preţului la energie peste 15 – 20 de ani, să subvenţioneze, pentru o perioadă de cel puţin 30 de ani, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă cu sume totale ce pot fi cuprinse între minim 1.5 miliarde EUR şi maxim 13.2 miliarde EUR. Toate acestea acceptând că scenariile de preţ ale energiei electrice din SER sunt realiste, ceea ce, în sine, e un mare efort de supendare a capacităţilor analitice. Subvenţiile totale pot escalada serios în scenariul în care preţurile sunt doar de 50 EUR/MWh pe bursa de electricitate în perioada contractului, undeva între minim 11.8 miliarde EUR şi maxim 17.6 miliarde EUR. More…

Anunțuri

Stânga (și dreapta) lui Grațian 9

Screenshot_5

Când vreau să îl stresez pe Grațian Mihăilescu îi spun că este un stângist reprimat. Probabil că nu sunt singurul, căci omul a simțit nevoia să explice, pe larg, de ce stânga și dreapta sunt concepte depășite. Are dreptate? Da și nu.
(…)
Stânga și dreapta nu sunt definibile în mod clasic (gen proxim + diferență specifică). Ele țin, mai degrabă, de asemănări de familie.

Astfel, luând lucrurile la propriu, stânga și dreapta nu sunt depășite pentru că nu prea există într-un mod riguros. Dar, în ultimele decenii, termenii sunt chiar mai vagi decât altădată. Merită, deci, să ne uităm peste argumentele sale. More…

Cine apără Ucraina? Răspunde

58035_733231466721667_602617100_n

Un prim nivel de apărare este armata ucraineană care, ni se spune, este cu totul altceva decât a fost cea georgiană. Desigur, nu toți soldații ucrainieni vor accepta să lupte contra Rusiei. Și nu toate mijloacele tehnice vor da randament. Armata Ucrainei este, din câte înțeleg, un amestec de vechi și nou, loialitate națională și nostalgie sovietică. Dar tocmai asta o face imprevizibilă. Dincolo de șocul inițial al încălcării teritoriului unui stat suveran, este evident că Putin execută în Crimeea un fel de acrobație tactică menită să minimizeze rezistența la sol, reacția internațională și reculul opiniei publice în Rusia. O armată imprevizibilă face aceste calcule imposibil de menținut.

Apoi, există reacția străzii în Ucraina. Dacă înaintează, armata rusă se va vedea mai devreme sau mai târziu nevoită să lupte cu civili înarmați cu arme ușoare și pietre de caldarâm. Este genul de situație din care nu ai cum să ieși bine. Dacă masacrezi civilii escaladezi problema la un cu totul alt nivel. Dacă aplici forța în mod limitat te poți trezi că piețele marilor orașe sunt ocupate de manifestanți și scoase de sub autoritatea ta. Când estimăm șansele Rusiei de a gestiona acest tip de situații merită să ne amintim că, dincolo de succese izolate ale britanicilor și francezilor nu există nici o putere invadatoare competentă în momentul de față la nivel mondial. More…

România în Global Competitiveness Report 2013-2014 Răspunde

sri_continues_riseup_image1

Sorin Cucerai face o prezentare a evoluţiei României în Global Competitiveness Report 2013-2014.

Conform prezentării de pe site, GCR „assesses the competitiveness landscape of 148 economies, providing insight into the drivers of their productivity and prosperity. The Report series remains the most comprehensive assessment of national competitiveness worldwide.”

Întregul raport poate fi descărcat aici. (Andrei Tiut)

Global Competitiveness Report 2013-2014. Pe ansamblu, stam putin mai bine decit anul trecut. More…

Consolidarea relațiilor trans-atlantice: comerțul liber între Europa și America (TTIP) Răspunde

The-Mother-of-All-Trade-Blocs

Criza economică din 1929, cea mai gravă criză economică din istoria modernă, a avut drept efect pe termen lung compromiterea liberului schimb între națiuni. Statele s-au organizat în blocuri comerciale care au ridicat bariere tarifare și au redus comerțul internațional în mod considerabil: Marea Britanie s-a axat pe comerțul în cadrul Commonwealth pe baza sistemului „preferinței imperiale”, Statele Unite și-au creat propriul bloc în cadrul Emisferei Vestice, Germania a ajuns să domine comercial Europa Centrală, iar Japonia a început să pună bazele Sferei Asiatice de Coprosperitate.

Semnalul colapsului sistemului bazat pe liberul schimb a fost dat în 1930 de adoptarea în Statele Unite de către Congres a tarifului Smoot-Hawley, care impunea cele mai ridicate taxe vamele de după 1828. Impactul introducerii acestui tarif vamal ridicat a fost devastator pentru economia americană, adâncind criza economică și compromițând în mod grav reluarea creșterii economice. Decizia a avut un efect de bumerang la nivel global, declanșând o serie întreagă de războaie tarifare și conflicte comerciale, prelungind astfel nepermis de mult criza izbucnită în 1929. Reducerea comerțului internațional în perioada interbelică a condus la o refacere lentă a economiei globale, iar reluarea schimburilor internaționale la un nivel comparabil cu cel anterior Marii Crize a avut loc numai după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma acordurilor de la Bretton-Woods.

Semnificația politică a acestui acord de liber schimb nu poate fi subestimată. La nivel global va reprezenta consolidarea parteneriatului între cele mai avansate și prospere economii ale lumii. De asemenea va demonstra că buna guvernare, domnia legii, democrația și prosperitatea economică merg mână în mână – o lovitură ideologică puternică pentru adepții așa-zisului Consens de la Beijing, ce combină autoritarismul cu o economie performantă.

More…

6 motive pentru care sistemul de pensii nu va intra în colaps 13

400468_10152894574160327_886761455_n

În esență, un sistem de pensii pay-as-you go preia valoare de la generațiile care produc astăzi și o distribuie către generațiile care au produs în trecut. Teoretic, valoarea se obține taxând munca, ceea ce dă întregului aranjament eleganță, simetrie și proporționalitate. Doar că toate acestea sunt înșelătoare. În fapt, când un sistem de pensii intră pe deficit, acest deficit va fi de regulă acoperit de stat, prin redistribuirea unor sume colectate altfel (taxarea profitului, a consumului sau accize).

Statistic vorbind, nu avem de o criză de forță de muncă la nivel global ci o sub-utilizare a muncii. Există literalmente sute de milioane de lucrători care sunt șomeri sau angajați în activități cu slabă productivitate și care, într-o formă sau alta, pot fi direcționați spre zone mai productive.

O noutate radicală în istoria omenirii se întâmplă sub ochii noștri. Generația noastră s-a jucat cu pistoale, tractorașe și poate stetoscoape; totuși, doar o minoritate am devenit ofițeri, tractoriști sau medici. Generația actuală se joacă cu procesoare numerice (desktop, laptop, tabletă sau telefon); după ce termină facultatea vor lucra tot ele vor lucra. More…

Dragonii Mării Chinei de Est Răspunde

china_japan_islands_dispute_unlikely_2012-10-29

Disputa teritorială dintre China și Japonia este cel mai urmărit conflict diplomatic din acest moment. Dacă această dispută ar escalada într-o confruntare militară, conflictul ar avea consecințe grave și nebănuite asupra comunității internaționale.

Disputa teritorială dintre China și Japonia nu reprezintă ecoul unui conflict istoric mai vechi, cum am fi tentați să credem la prima vedere. Într-adevăr, de-a lungul istoriei, relația sino-japoneză nu s-a numărat printre cele mai pașnice, apogeul conflictelor bilaterale fiind atins în perioada 1931-1945, când Japonia a ocupat o parte a teritoriului chinez. Însă conflictul asupra insulelor Senkaku / Diaoyu reprezintă un simptom al ascensiunii politice și economice contemporane a Chinei. Beijingul a renunțat la dictonul reformatorului Deng Xiaoping „nu face valuri, ci realizează ceva“, care, tradus în practică, înseamnă o prezență relativ scăzută pe scena politică internațională, concomitent cu dezvoltarea sa economică. Jiang Zemin a amendat oficial acest principiu în 2009, transformându-l în „fii discret, dar realizeză ceva cât mai activ“.

Situația rămâne tensionată, iar în viitorul apropiat nu se întrevede o soluționare diplomatică a crizei, deși negocieri bilaterale sunt purtate pe această temă. Este foarte puțin probabil ca disputa să fie soluționată printr-un proces la Curtea Internațională de Justiției de la Haga – arbitrajul internațional fiind privit de ambele părți ca o soluție ce ar leza prestigiul național. Potențialul de conflict în regiune a crescut semnificativ, dar niciuna dintre părți nu este dispusă să recurgă la forță – în afara provocărilor și violenței simbolice. More…

Pentagonul şi cura de slăbire forţată Răspunde

sequestration-step-off

În ianuarie 2012, Pentagonul îşi anunţa noua strategie de apărare. În acel context s-a discutat şi despre implicaţiile acesteia faţă de Europa. Se punea problema reducerii prezenţei forţelor americane desfăşurate permanent pe continent. În cele din urmă, mediul de securitate nu mai putea fi evaluat prin optica exclusivistă a Războiului Rece. Era nevoie de o ajustare. „Lumea s-a schimbat, ameninţările secolului XXI sunt diferite, necesită noi tehnologii, dar şi noi formule operaţionale. Ideea de ansamblu este că nu mai suntem preocupaţi de o Uniune Sovietică ameninţând să invadeze Pasul Fulda şi de cantităţile masive de trupe de care ai nevoie ca să răspunzi unui potenţial atac“, ne-a spus Janine Davidson, un fost înalt oficial din Pentagon implicat în dezvoltarea strategiei din ianuarie 2012.

Dimpotrivă, filosofia descurajării regionale punea acum preţ pe altceva: pe viteză, mobilitate, flexibilitate şi mult mai puţin pe cantitate. De aici accentul pe o prezenţă cât mai suplă însemnând consolidarea capacităţilor navale, aeriene şi antibalistice pe care SUA le-au plusat în ultimul timp în Europa. Pe scurt, vorbim de un tip de amprentă geografică sensibil diferită de cea din timpul Războiului Rece.

Problema de fond a sechestrului rămâne faptul că nu este ghidat de o strategie (nu există o legătură ombilicală între obiective şi resurse). Grupurile de lobby vor fi esenţiale în bătăliile şi campaniile de uzură care vor urma. În cele din urmă, un lucru este cert. Vremea cheltuielilor discreţionare, a cecului în alb pentru apărare a luat sfârşit. Iar asta înseamnă că Pentagonul trebuie să se obişnuiască să funcţioneze în marja unor constrângeri bugetare tot mai stricte. Dar mai puţini bani înseamnă să tolerezi şi mai multe riscuri în politicile de apărare. Sau să externalizezi o parte dintre responsabilităţile de până acum către aliaţi. More…

Reîncălzirea relației cu Rusia… 3

Andrei Marga la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei[/caption]Reîncălzirea” relațiilor cu Federația Rusă pare să fi devenit leitmotivul ministeriatului lui Andrei Marga. Nu voi comenta aici declarațiile sale de la audierea din Parlament – ele au fost deja comentate și analizate, partizan și ne-partizan. De asemenea nu voi comenta declarațiile noului ministru de externe vis-à-vis de președintele Traian Băsescu. Acestea au fost deja îndelung comentate de editorialiștii și analiștii de serviciu din media. Mă voi concentra în schimb asupra șanselor și utilității normalizării relațiilor cu Federația Rusă. More…

Scurt îndreptar privind neoliberalismul şi ignoranţa stângii postmoderne reloaded 9

Într-un comentariu apărut pe site-ul Criticatac, un portal al stângii postmoderne româneşti care, printre altele, se străduieşte să nege dezastrul societal şi genocidul social al comunismului tot aşa cum neonaziştii se străduiesc să nege Holocaustului, Cornel Bran şi Daniela Gabor publică un manifest-program intitulat îndrăzneţ, “Cum ieşim din neoliberalism?”, care, în ciuda aparentei sale sofisticări pentru necunoscători, reprezintă un monument de ignoranţă a stângii postmoderne în ceea ce priveşte neoliberalismul şi mai ales în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă economia românească, una atât de puţin neoliberală din nefericire. More…

Scurt îndreptar privind indecenţa unor foşti miniştri care îşi dau cu părerea despre economie 2

Gheorghe Tattarascu : 11 februarie 1866 – România modernă (colecţie privată)

Într-un comentariu apărut pe Vox Publica, domnul Ionel Blănculescu, un fost ministru în guvernul-etalon al corupţiei din istoria post-decembristă a României, guvernul PSD Adrian Năstase, depune în mod lăudabil un mic efort de a critica în mod cinstit eficacitatea măsurilor de austeritate adoptate de guvernul Emil Boc în 2010, măsuri adoptate în baza unui program cu FMI şi Comisia Europeană cu scopul de a atenua impactul crizei economice asupra stabilităţii macroeconomice a ţării, însă din păcate acesta se rezumă la a aduna fără nicio logică analitică câteva chestiuni şi probleme punctuale care au ţinut prima pagină a jurnalelor economice din ultima vreme şi la a cita ritualic numele (doar numele!) economistului american de stânga Joseph Stiglitz, tot aşa cum şamanii invocă sufletul morţilor.

More…

Hazard moral în sectorul financiar şi limitarea deficitelor bugetare structurale în zona euro Răspunde

Domnul Lucian Croitoru, poate cea mai potrivită persoană pentru a deveni următorul guvernator al Băncii Năţionale a României, publică un studiu pe Hotnews intitulat Zona Euro: Un adevăr care nu convine, în care argumentează că decizia adoptată de Consiliul Uniunii Europene la sfârşitului anului trecut privind limitarea constituţională a deficitului bugetar structural al statelor membre la 0,5% din PIB (practic un Pact de Stabilitate II), deşi necesară, nu este suficientă pentru a consolida stabilitatea macroeconomică din zona euro, deoarece: 1) pe termen scurt, ea poate contribui la inhibarea procesului de reechilibrare a balanţei de plăţi dintre ţările sudice şi cele nordice prin reducerea cererei externe în ţările cu un surplus de cont curent; şi 2) mult mai important, pe termen lung ea nu modifică în mod credibil anticipaţiile generatoare de hazard moral privind salvarea de la faliment de către guverne a entităţilor private too big to fail. More…