Stimate abonat, participi la un protest neautorizat 2

kliciko

Acesta este mesajul SMS pe care susțin că l-ar fi primit marți, 21 ianuarie, imediat după miezul nopții, persoane aflate în apropierea locului unde, cu doar o zi înainte, noi ciocniri se produseseră între protestatari radicali și autoritățile din Kiev.

Pe 19 ianuarie 2014, Kievul a devenit scena unor conflicte mortale. De o parte a conflictului se află autoritățile, care încearcă să protejeze puterea actualei conduceri, reprezentate de prim-ministrul Nikolai Azarov și de președintele Viktor Ianukovici. Pe de cealaltă parte a baricadei se află protestatarii pro-europeani sau nemulțumiți de lipsa reformelor și de sărăcie, care dorește apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană (UE) și condamnă măsurile legislative autoritare și tentativele de reprimare violentă a manifestațiilor pașnice ale regimului Ianukovici. Figurile politice care se remarcă din mulțime sunt cele ale opoziției. Cei mai vizibili lideri ai acesti sunt fostul campion mondial la box, Vitali Kliciko, care intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2015, și Arseni Iațeniuk, lider al celui de-al doilea mare partid din Ucraina, aliat al fostului premier Iulia Timoșenko, care se află acum în închisoare.

Conflictele din capitala Ucrainei nu sunt noi și au venit pe fondul deciziei președintelui Ianukovici de a refuza semnarea unui Acord de Asociere cu UE, acord ce ar fi liberalizat comerțul dintre cele două state și ar fi creat posibilitatea relaxării sistemului de liberă circulație spre UE. More…

Reclame

Consolidarea relațiilor trans-atlantice: comerțul liber între Europa și America (TTIP) Răspunde

The-Mother-of-All-Trade-Blocs

Criza economică din 1929, cea mai gravă criză economică din istoria modernă, a avut drept efect pe termen lung compromiterea liberului schimb între națiuni. Statele s-au organizat în blocuri comerciale care au ridicat bariere tarifare și au redus comerțul internațional în mod considerabil: Marea Britanie s-a axat pe comerțul în cadrul Commonwealth pe baza sistemului „preferinței imperiale”, Statele Unite și-au creat propriul bloc în cadrul Emisferei Vestice, Germania a ajuns să domine comercial Europa Centrală, iar Japonia a început să pună bazele Sferei Asiatice de Coprosperitate.

Semnalul colapsului sistemului bazat pe liberul schimb a fost dat în 1930 de adoptarea în Statele Unite de către Congres a tarifului Smoot-Hawley, care impunea cele mai ridicate taxe vamele de după 1828. Impactul introducerii acestui tarif vamal ridicat a fost devastator pentru economia americană, adâncind criza economică și compromițând în mod grav reluarea creșterii economice. Decizia a avut un efect de bumerang la nivel global, declanșând o serie întreagă de războaie tarifare și conflicte comerciale, prelungind astfel nepermis de mult criza izbucnită în 1929. Reducerea comerțului internațional în perioada interbelică a condus la o refacere lentă a economiei globale, iar reluarea schimburilor internaționale la un nivel comparabil cu cel anterior Marii Crize a avut loc numai după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma acordurilor de la Bretton-Woods.

Semnificația politică a acestui acord de liber schimb nu poate fi subestimată. La nivel global va reprezenta consolidarea parteneriatului între cele mai avansate și prospere economii ale lumii. De asemenea va demonstra că buna guvernare, domnia legii, democrația și prosperitatea economică merg mână în mână – o lovitură ideologică puternică pentru adepții așa-zisului Consens de la Beijing, ce combină autoritarismul cu o economie performantă.

More…

Costurile interne ale crizei politice. O măsurătoare 3

awh_links_burden_o
Există un partid care nu are de ce să se teamă de cele de mai sus: PPDD. Pe măsură ce încrederea în instituțiile democrației scade potențialul liderilor populiști, autoritariști sau radicali crește. Poate că partidele mainstream speră că PPDD se va fărâmița în Parlament sau va face implozie. Tot ce se poate. Dar, atâta vreme cât nu crește încrederea în instituțiile democrației, problema rămâne.

Spuneam în vară că, dacă dorința populară de a diminua puterea lui Traian Băsescu nu va găsi un răspuns instituțional, am putea vedea revolte ale oamenilor dispuși să ofere un răspuns violent.

Astăzi există o dorință de a vedea o politică pe care populația să o poată respecta. Dacă partidele principale nu oferă o soluție instituțională masele se pot întoarce spre un nou Mesia politic. More…

Ce vrea să spună autorul? 1

Nici nu s-a încheia bine mitingul USL şi s-au încins spiritele încercând să descâlcească intenţiile şi atitudinile lui Crin Antonescu vis-a-vis de Europa. Cred însă că dezbaterea este profund greşită. Trebuie de fapt să ne întrebăm: a vrut Crin Antonescu să spună ceva? Până la urmă, să fim serioşi, altele sunt priorităţile lui.

Discursul, ca şi altele mai vechi, a conţinut atât teme pro-europene (de tip şi noi suntem Europa) cât şi teme euro-critice (nu euro-sceptice!). Domnul Antonescu este un iscusit orator şi poate să ţină aceste teme în aer fără să se contrazică. Însă, la o analiză rece, Crin Antonescu şi USL nu propun o alternativă; ceea ce se vehiculează este coerent dar general, fără formă şi substanţă. În Europa prin noi înşine – bine dar cum, pe unde, cu ce viteză?
More…

Costurile externe ale crizei politice 10

Criza politică a trecut. A venit vremea să facem un bilanț al acestor tensionate două luni, dar nu la nivel intern, ci la nivelul relațiilor externe – deoarece criza noastră politică locală a avut și o consistentă componentă externă. Au existat intervenții din partea aliaților noștrii (SUA), critici și intervenții din partea Uniunii Europene, apeluri interne către instituții internaționale (Comisia de la Veneția), apeluri interne către Uniunea Europeană și Comisia Europeană și apeluri în interiorul familiilor politice europene. Ambele tabere politice au instrumentalizat intervențiile și influența actorilor internaționali în interes propriu.

Izolare vs Decredibilizare:

În timpul suspendării și după referendum în spațiul public au apărut acuze vitriolice cu privire la izolarea diplomatică a României. PDL și Traian Băsescu au acuzat USL că „scoate Românie din UE” prin acțiunile lor și că „puciul parlamentar” a dus la izolare diplomatică. Pe de altă parte USL a acuzat PDL și pe Traian Băsescu că a stricat imaginea României în exterior prin prezentarea cu rea intenție a unui „proces democratic normal.”

Ceea ce s-a întâmplat de fapt nu fost o izolare diplomatică ci o decredibilizare majoră a poziției României, mai ales în interiorul Uniunii Europene. Sursele acestei decredibilizări au fost două: pe de o parte rapiditatea procesului de suspendare a președintelui( doar 3 zile față de 60 de zile în 2007) și presiunile asupra CCR și pe de altă parte au fost atacurile și declarațiile cu iz naționalist al USL la adresa UE, Comisiei Europene și a unor lideri europeni (ținta predilectă a fost cancelarul german Angela Merkel). More…

Criza politică și deriva naționalistă (I) 13

Criza politică generată de suspendarea pentru a doua oară a președintelui Traian Băsescu a relevat o evoluție interesantă pe plan intern. Pentru prima dată de la Revoluție asistăm la o răbufnire naționalistă din partea unor partide mainstream. Atenție nu discutăm despre ieșirile caracteristice ale lui Corneliu Vadim Tudor și ale PRM, sau desprea tiradele halucinante ale lui Dan Diaconescu. Discutăm despre reacții anti-occidentale venite din parte a două mari partide mainstream, de centru și de centru-stânga, PSD și PNL, deținătoare ale majorității în Parlament și aflate la guvernare.
More…