Criza politică și deriva naționalistă (I) 13

Criza politică generată de suspendarea pentru a doua oară a președintelui Traian Băsescu a relevat o evoluție interesantă pe plan intern. Pentru prima dată de la Revoluție asistăm la o răbufnire naționalistă  din partea unor partide mainstream. Atenție nu discutăm despre ieșirile caracteristice ale lui Corneliu Vadim Tudor și ale PRM, sau desprea tiradele halucinante ale lui Dan Diaconescu. Discutăm despre reacții anti-occidentale  venite din parte  a două mari partide mainstream, de centru și de centru-stânga, PSD și PNL, deținătoare ale majorității în Parlament și aflate la guvernare.

Dintre aceste reacții cele mai surprinzătoare vin din partea PNL, partidul cu cea mai puternică tradiție pro-occidentală din istoria României și artizan al tentativelor de modernizare politică și economică a statului român din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din perioada interbelică a secolului trecut. Câteva citate ilustrează perfect discursul anti-occidental și naționalist adoptat de PNL:

România este o ţară care s-a achitat de toate obligaţiile sale la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Alianţei Nord Atlantice. România este o ţară care, cel puţin până în acest moment, a dat mai mult decât a primit, şi e mare păcat că oameni care au avut responsabilitatea conducerii acestei ţări, la cel mai înalt nivel, lucrează, azi, împotriva interesului naţional. (16 iulie 2012, Crin Antonescu președinte interimar al României fost președinte PNL )

Nu ştiu dacă doamna Merkel vrea să ne dea lecţii. Sunt momente de asperitate, de neînţelegere. Doamna Merkel, în calitate de persoană privată, l-a susţinut vădit pe domnul Sarkozy, l-a atacat pe domnul Hollande, dar primul drum al lui Hollande a fost la Berlin. Cred că Germania, ca cea mai puternică ţară a Europei din punct de vedere economic suportă cel mai greu neliniştile legate de euro, Grecia… Există o stare de surescitare. Germania are un set de reguli pe care încearcă să le propună partenerilor ei. Unii ar zice să le impună. Doamna Merkel avea în domnul Băsescu un partener care zicea da. Suspendarea lui Băsescu o poate face pe doamna Merkel să spună: numai asta ne mai trebuia, o nouă conducere în România. (Crin Antonescu, președinte interimar al României și fost președinte PNL)

Vreau să fie încă o dată foarte limpede, preşedintele României, deplin sau interimar, nu primeşte ordine şi dispoziţii de la nimeni, cu excepţia Parlamentului în unele cazuri şi cu excepţia poporului român atunci când el se pronunţă. (13 iulie 2012 Crin Antonescu, președinte interimar al României și fost președinte PNL)

România nu este în situaţia de a i se testa şi verifica angajamentul faţă de valorile democratice. Nu suntem cobai, fundamentele democraţiei în România sunt consacrate demult. (17 iulie 2012, Crin Antonescu, președinte interimar al României și fost președinte PNL)

E trist că magistraţii au ajuns batjocura unor politruci ca Băsescu şi Barroso. Acest raport e o jignire. E o jignire pentru poliţiştii români care-şi riscă viaţa luptând cu crima organizată. Atragem atenţia că prin acest raport politic MCV a devenit o armă împotriva poporului român. E evident că e folosit în cele mai obscure moduri, ca manifest electoral când e nevoie ca aceia care ne-au adus sărăcie şi corupţie să-şi păstreze funcţiile. (Tudor Chiuriu, deputat PNL)

Colegii de alianță ai PNL nu s-au lăsat nici ei mai prejos, cele mai acide remarci venind din partea lui Victor Ponta și fiind direcționate către Germania și cancelarul Angela Merkel, care au fost vocile cele mai puternice ale acțiunilor politice între prinse de USL:

Sunt convins că pe 30 iulie niciun creştin democrat german n-o să-şi permită să mai jignească poporul român şi să spună că suntem vreo dictatură. Eu ştiu că şi în Germania oamenii decid la vot. Sau în Germania e democratic să decidă oamenii la vot şi în România nu e democratic? Ce, suntem colonie? (Victor Ponta, premier și președinte al PSD)

Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29 iulie. Şi bănuiesc că votul oamenilor de pe 29 nu va fi contestat de nimeni. Doamna Merkel şi creştin-democraţii germani – pentru că doar ei sunt cei care îi ţin partea domnului Băsescu şi PDL – sunt cei care au crezut totdeauna în austeritate, în tăieri – e adevărat, austeritate mai mult în România şi în Grecia şi în Italia şi în Spania, mai puţin la dânşii – în timp ce restul Europei spune un singur lucru: că suntem în standarde europene şi că problema poate fi rezolvată doar de locuitorii României. Indiferent ce vor creştin-democraţii germani, românii vor vota în România şi votul de pe 29 va lămuri lucrurile… Ce decide poporul român nu poate fi schimbat de nimeni, nici de Băsescu, nici de Ponta, nici de Merkel, nici de nimeni. (Victor Ponta, premier și președinte PSD)

Văzând aceste reacții se nasc o serie de întrebări privind relațiile USL cu Occidentul:

  • Asistăm la o contra-reacție față de proiectul de modernizare pro-occidental (euro-atlantic) pentru care a optat România la mijlocul anilor 90?
  • Este vorba doar de o reacție viscerală la intervenția UE în criza politică?
  • Confruntarea internă a depășit granițele și s-a extins la nivel european prin intermediul familiilor politice (populari vs. liberali & socialiști)
  • Asistăm la o răsturnare a alianțelor, în sensul orientării spre Răsărit – Federația Rusă și China?

Răspunsurile la aceste întrebări le voi formula în a doua parte a articolului.

Ce e drept la nivelul conducerii USL aceste ieșiri au fost moderate de declarații conciliatoare care susțineau angajamentul României față de valorile statului de drept și al democrației reprezentative. De asemenea la nivel instituțional USL duce o ofensivă diplomatică pentru a convinge cancelariile occidentale de justețea acțiunilor sale. Rămâne de văzut dacă explicațiile, lămuririle și informările pe care actualii guvernanți le dau pe la Bruxelles și pe la cancelariile statelor membre vor avea efect. Percepția Occidentului față de coup de force realizat de USL împotriva PDL și a președintelui Băsescu este foarte proastă – a se vedea declarația lui Jose Manuel Barroso de la publicare raportului MCV și convocarea ambasadorului român de către ministerul afacerilor externe  german.

La mijloc nu este vorba de salvgardarea  pozițiilor în stat ale unor persoane, ci de respectarea unor valori fundamentale pentru Comunitatea Europeană și nord-atlantică. Dacă eliminare ultimelor rămășițe ale guvernării PDL reprezintă justificare USL pentru metodele utilizate pentru preluarea puterii, atunci costul plătit este unul foarte ridicat din punct de vedere instituțional.

Închei prima parte a acestui articol cu un citat din Lucian Boia:

Să nu confundăm „credința” cu „tactica”. Pentru mulți responsabili politici (și pentru mulți români –în fapt, aș îndrăzni să spun, pentru cei mai mulți), integrarea europeană seamănă mai mult cu o căsătorie din interes decât una din dragoste ( și în acest caz cu atât mai bine dacă, așa cum se spune uneori, căsătoriile din interese sunt cele mai reușite!). A trecut ceva vreme de la 1900, când elita românească iubea cu adevăra Occidentul atașată nu în primul rând de bogația ei, ci de valorile sale. Actuala clasă conducătoare din România este structural naționalistă, dar angajată deja pe un drum obligat, ce duce spre Occident. (Istorie și mit în conștiința românească, București: Ed. Humanitas, 2011, ediția a III-a, pp. 5-6).

George VIŞAN

Anunțuri

13 comments

  1. Omiti explicatia cea mai simpla: Antonescu si Ponta au comunicat cu populatia frustrata (visceral) de duritatea politicienilor UE, pozitionandu-se (rational) favorabil in vederea alegerilor si tinandu-i departe de cantecul de sirena al PPDD. Daca te uiti la discurs, este unul euro-critic dar nu euro-sceptic si cu atat mai putin anti-occidental.

    Desigur, un rol joaca si rabufnirile unui Chiuariu sau lupta politica europeana. Dar era esential (cred eu) ca frustrarea unei populatii discret-nationaliste sa fie tinuta in politica mainstream. Altfel spus, decat DD, preferam sa il va dchiar si pe Basescu cu acest discurs.

  2. @ Andrei

    Hold your horses ca nu a venit partea a doua! Mie mi se pare ca nu exista o granita fixa intre euro-scepticism si discursul euro-critic, mai ales cand vine vorba de justitie.

  3. Bine domnule, astept :). Da, nu e fixa, dar discursul de nivel inalt a fost destul de departe in interiorul zonei euro-critice. Chiuariu… nu mai comentez. Simt, sau mi se pare ca simt, un control slabit asupra organizatiilor USL – poate de aia ridica asemenea personaje capul.

  4. Pingback: Ponta vs. Băsescu: cel mai inteligent demisionează « Civitas Politics

  5. „dar angajata deja pe un drum obligat..” citat din „profesorul” Boia.. poate asumat sau ne „obliga” occidentul sa ne „integram” sub amenintarea unor represalii?..acum populatia e indobitocita” de mirajul „occidentului” dar statele apartinand Bisericii Rasaritului (Romania, serbia, muntenegru, cipru, grecia, bulgaria ,belarus, chiar si russia..) nu au acelas drum cu apusul fost crestin, actual ateizat/secularizat si in curs de islamizare. „tarile ortodoxe se vor ciocni cu statele apusene” e un citat aproximativ din parintii athoniti. viitorul va decide.

  6. @ Cristi Nu cred ca George vrea sa reformeze Biserica ci societatea.

    In termeni foarte pracitci nu Biserica e obiectul acestei discutii ci carciuma. Chiar daca in Biserica aparati ritualul si dogma, sper ca in rest sunteti de acord ca functionarea corecta a statului de drept, protectia consumatorului, standardele de siguranta alimentara si altele sa fie precum la papistasi si protestanti…nu?

    Totusi, m-am uitat pe lista de semnatari. O lunga serie de preoti si monahi dar nici un episcop. Eu personal sunt catolic, dar din cate stiu si in Biserica Rasaritului este acceptat acelasi canon care spune ca indrumatorul membrilor bisericii este epicopul in eparhia sa…Daca nici un episcop nu si-a dat binecuvantarea, or fi avute ei un motiv :).

  7. Pingback: Criza politică și deriva naționalistă (II) « Civitas Politics

  8. Pingback: De ce s-a supărat Occidentul pe România? « Civitas Politics

  9. Pingback: Rușii nu vor veni… « Civitas Politics

  10. Pingback: Intervenții și reacții: Actorii internaționali și criza politică din România (I) « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s