De ce nu pot să cred în Justiţie (4 argumente) 20

Am înţeles, cu mare întârziere, că eficienţa şi integritatea Justiţiei reprezintă punctul sensibil al majorităţii controverselor dintre mine şi simpatizanţii lui Traian Băsescu. Dacă Justiţia este puternică şi independentă atunci  doamna Udrea este un ministru onorabil, dl Băsescu un lider onest iar doamna Anastase cel mult un caz exotic în care legea nu a putut fi aplicată. Dacă Justiţia merită acest nume atunci corupţia din vămi este un subiect tabu iar Hidroelectrica a fost corect gestionată (dimpotrivă, USL greşind prin procedura de insolvenţă). Iar apărarea aceste Justiţii independente merită susţinere din partea electoratului. Atunci când mă îndoiesc de aceste afirmaţii partizanii preşedintelui îşi suspendă propriul simţ critic şi îmi cer dovezi. Dovezi înseamnă fie condamnări fie (în logica infamă a dlui Tapalagă) referate ale procurorilor.

Dacă însă Justiţia nu are însă minunatele calităţi de mai sus, atunci noi, oponenţii preşedintelui suntem nevoiţi să apelăm la conjecturi. Pentru noi doamna Udrea este (probabil) un ministru corupt, iar dl Băsescu este amestecat în prea multe situaţii scandaloase pentru ca să fie curat. Vămile există, dna Ridzi există, spolierea transpartinică de la Hidroelectrica există. Dl. Apostu există şi el ca o excepţie de la regula generală.

Am exagerat puţin diferenţele de opinie ca să subliniez că modul în care vedem Justiţia generează modul în care vedem societatea. Totuşi, această percepţie nu este un fenomen strict cultural, pot exista între noi criterii cu o minimă obiectivitate. Să ne uităm aşadar peste ele:

MCV

MCV … există. Raportul MCV arată progresele făcute – deci odată ce progresele ne aduc la destinaţia finală el ar trebui să înceteze. ~7 ani de guvernare „reformistă” a MJ nu au putut să ne aducă la mult dorita destinaţie.

Desigur raportul menţionează în mod constant progrese. Este o bună pedagogie. Doar Chicoş Rostogan îşi gratula elevii cu apelativul „prostovane”. Adevăraţii pedagogi de şcoală nouă ştiu de importanţa motivării pozitive (positive reinforcement).

Sursa. Alte studii sugerează un mix de motivare pozitivă (laude) şi observaţii „constructive”.

În plus, o abordare pozitivă este politically correct şi bună practică diplomatică.

CPI

Corruption Perception Index are o istorie fascinată. La început sociologii apropiaţi guvernării Năstase încercau să spună că acest index reflectă influenţa presei în societate şi nicidecum adevărata stare a Justiţiei. Anii au trecut şi poziţia noastră a rămas slabă. În 2011:

The index ranks Romania 25th out of the 27 European countries, with a 3.6 score, and 75 among the total of 182 countries that were monitored, on a par with China. [s. mea] (sursa)

Astfel susţinătorii PDL au trebuit să critice datele susţinând că reforma generează vizibilitate a corupţiei, deci insatisfacţie în rândul cetăţenilor. Altfel spus, rangul slab este tocmai manifestarea reformelor. Această poziţie apare şi în literatura internaţională – totuşi, pe termen mediu, ea este absurdă. Da, vreme de 1-2-3 ani argumentul are sens. Dar după 7 ani  ar trebui ca efectele să se vadă în societate şi deci în Index. În plus, nu am găsit o analiză (pe date normalizate) care să să susţină matematic această teorie.

Stenograme şi interceptări

În mod constant, şi cu o preponderenţă vădită spre „o anumită parte a spectrului politic” date din dosarele procurorilor, de regulă mai degrabă suculente, decât relevante apar în presă. Suntem aici undeva pe graniţa dintre rea-voinţă şi incompetenţă managerială crasă. Oricare ar fi adevărul, vorbim de o proastă administrare a Justiţiei.

Pedepse

Înţeleg că procentul de procese câştigate de DNA este OK. Dar pedepsele obţinute, raportate la puterea şi influenţa pe care le-au avut acuzaţii par mai mult nişte glume. Unele dintre persoanele cele mai nocive/controversate din istoria României vor ispăşi în mod real pedepse nu mai lungi decât era pe vremuri serviciul militar obligatoriu.

Nu neg existenţa unor progrese în Justiţie. Dar, raportat la timpul scurs, aceste progrese seamănă mai mult a evoluţie naturală decât a reformă. Ştiu însă că acest blog e citit (şi) de „true believers”. Dacă puteţi să îmi arătaţi jumătatea plină a paharului, vă rog scrieţi şi lăsaţi un link în comentarii. Dar, rogu-vă, nu uitaţi modul în care am definit problema: există sau nu o Justiţie independentă şi eficientă?

Andrei Tiut

Anunțuri

20 comments

  1. @Andrei
    Cateva raspunsuri:
    1. Am ales tabara pe care am ales-o dintr-o ratiune foarte simpla – daca in PDL sprijinul ptr. reforma justitiei si combaterea coruptiei a fost slab, macar a existat – la USL el nu exista. Avem un presedinte interimar care s-a exprimat public in favoarea desfiintarii DNA. Numai vorbesc de ce eforturi supraomenesti s-au depus din parte USL ptr. desfiintare ani (vezi prodigioasa activitate a lui Sergiu Andon).
    2. Combaterea coruptiei este un subiect tabu in elita politica – toata lumea vrea sa fure. Deci ritmul reformei a fost ala care a fost din cauza asta – toata lumea a pus ”talpi”.
    3 Rezistena la reforma in justitie a venit chiar din parte puterii judecatoresti – printre care s-a remarcat recent nominalizata la justitie Mona Pivniceru.

  2. George, eu nu vorbesc de optiuni. Inteleg de ce cineva ar putea avea ezitari si dileme date fiind alternativele pe care le avem.

    Am observat insa ca mi se cere sa includ opiniile justitiei ca premise in argumetele mele; ori, dat fiind semi-esecul reformei in domeniu, eu nu pot sa fac asta.

    Justitia mi se pare (inca) putreda, iar acest fapt ma face sa vad lumea diferit de modul in care o vad altii.

  3. Mie PDL vs Justiție mi se pare ca fiind popa din „faci ce zice popa, nu ce face popa”. Bat toba cu reforma și singurul rezultat e că folosesc Procuratura pentru presiuni politice. Și corupția a crescut ca Făt-Frumos, numai ca noi beneficiari sunt de partea corectă a baricadei.

  4. gresesti in multe probleme, insa am observat slaba disponibilitate a romanului de a-si schimba opiniile, chiar si in fata celor mai solide argumente, asa ca nu prea are rost…
    un singur exemplu, totusi. spui asa: „pedepsele obţinute, raportate la puterea şi influenţa pe care le-au avut acuzaţii par mai mult nişte glume.” ti-ai pus vreodata problema ca legislatia anti-coruptie este decisa de legislativ, deci de politicieni? altfel spus, nu ti se pare absurd sa incriminezi justitia pentru (inca) o chestie de care sunt responsabili politicienii?

  5. @berenger1
    Exista situatii in care ti-as da dreptate. De ex despre bancruta frauduloasa.

    Dar in cazul lui Nastase si al lui Vantu tind sa cred ca o serie de procese cu probatorii solide ar fi dus la mai mult. De ex la Muresan s-a putut. Sau daca nu ei, altii.

    Acum la partea practica. Mie mi se cere sa il sprijin pe TB pentru reforma in justiție. Mi se pare evident ca TB a sustinut si girat PDL, a.i. sustinandu-l pe el sustin si partidul. Despre care tu si George imi spuneti, explicit sau implicit, ca sustine coruptia, Deci eu ar trebui sa sustin un grup de politicieni corupti pentru ca este relativ mai putin corupt decat celalt grup…Nu multumesc, prefer sa cer o noua mana de carti.

  6. @Andrei
    La cata lumea a intervenit in favoarea lui Nastase…si ce tratament special a avut tot timpul mama probatoriilor nu putea scoate un rezultat mai bun. Iar SOV e experimentat in evitarea consecintelor legii. Nu uita ce a spus – Domnilor intariti-va statul!

  7. Pingback: Erata si stenogramele « Motanul Incaltat

  8. Well, asta e motivul pentru care eu doresc infiintarea a doua DNA-uri, unul cu un sef numit de putere, celalalt cu un sef numit de opozitie. Si sa fie premiat cel care baga la puscarie mai multi. 😀

    Pai ce, numai in afaceri sa fie politici antimonopol? In justitie care e problema? Sa fie concurenta! 🙂

    Pana la urma tot un judecator decide daca procurorul a avut dreptate sau nu. In felul acesta n-ar mai exista acuzatiile de folosire a procurorilor, ba chiar am vedea cum diverse cazuri nu mai pot fi musamalizate atat de usor (pentru ca de la un nivel in sus oricum se pot conexa).

    Ar fi o solutie extrem de simpla si eficienta la situatia dificila in care suntem. Stiu ca pare trasa de par, exagerata, dar ganditi-va bine la ea si veti vedea ca de sute de ori mai buna fata de ce avem acum. Institutiile statului s-ar verifica reciproc, ar reduce la minim posibilitatea traficului de influenta. Probabil ar fi o inflatie de dosare, mai mult sau mai putin fundamentate, insa pana la urma noi vom avea de castigat.

  9. andrei, problema, in cazurile vestite de coruptie, se pune in felul urmator: cei invinuiti nu sunt nici prosti (cu alte cuvinte nu au savarsit niste fapte strigand in gura mare „am furat”) si nici nu au aparatori prosti. altfel spus, condamnarile obtinute chiar sunt succese.
    in alta ordine de idei, tu spui ca ai o atitudine anti-maniheista (absolut de apreciat), afirmand ca nu poti fi de partea unui grup corupt, in lupta lui cu alt grup corupt. si atunci, de ce critica ta se indreapta doar impotriva unui grup?

    • Un adjunct al procurorului general si eventual un adjunct la DNA/ Diicot ar fi suficient. Dar… vai … procurorii sunt prin lege magistrati, adica independenti. Sa recunosti deschis afilierile…. greu. Sweet denial.

  10. 3 comentarii si o intrebare:

    1. ca si in economie, e util sa urmaresti trendul unor indicatori; de exemplu cati parlamentari, cati ministri, cati primari si ce categorii mai vrei tu au fost condamnati in fiecare an de dupa revolutie pentru fapte de coruptie;

    2. cum bine a obsrevat cineva mai devreme, conteaza si legile date de parlament in aceasta ecuatie a anti-coruptiei; asa ca ar fi relevant sa vezi cine ce a votat la legile ANI (plus initiatorii de proiecte de modificare), la legea prin care s-a eliminat suspendarea proceselor cand apareau contestatii la CCR (asta a fost un foctor major de intarziere a verdictelor in justitie) si tot asa;

    3. dupa cum remarca si Alina Mungiu mai demult, sunt necesare mecanisme care sa reduca din potentialul de coruptie (de ex. informatizare, debirocratizare, transparenta etc.), partea represiva nu va putea rezolva problema de una singura. Iar aici e nevoie si de inteligenta pentru a crea mecanisme noi si de vointa politica.

    Iar in ipoteza ca totusi ai avea 100% dreptate in evaluarea ta, ce crezi ca este de facut in continuare? Ce forta politica vei sprijini ca sa indrepte lucrurile sau ce alte mecanisme si idei ai in vedere? Ca de criticat e cel mai simplu, nu?

  11. @Berenger1, @ Radu

    Da, exista un trend. Eu cred ca e generat de aderare mai mult decat de vointa politica, deci ar fi existat oricum. Aminiti-va ca nu Ciorbea sau Isarescu au privatizat Sidex ci Nastase. Problema este de viteza.

    Viteza este pt mine ne-multumitoare (asta este un eufemism). daca m-as gandi la viteza relativa ar fi si mai rau. Acuma, lupta anti-coruptie nu e un scop in sine ci e importanta prin beneficiile pe care le aduce. Daca beneficiile sunt slabe atunci tema coruptiei joaca o pondere mai slaba in decizia mea, in timp ce alte surse de prosperitate (economia) sau alte forme de control al puterii (relatia cu electoratul) capata o pondere mai mare.

    Sunt personal indignat de lipsa de inteligenta a austeritatii lui Boc (austeritatea era necesara). Sunt speriat si de faptul ca, de multa vreme, PDL nu pare sa mai raspunda la presiunile societatii, sperand la o rezolvare magica a problemelor sale electorale (o sa scriu despre asta).

    In plus, re-amestecarea cartilor poate aduce lucruri bune. Spre exemplu Ponta si Antonescu nu pot sa isi consolideze puterea asupra partidelor fara sa intareasca o forta care curbeaza puterea baronilor locali.

    Nu idolatrizez nici USL. Am aratat ca doar o fractie din promisiunile lor sunt credibile (https://civitaspolitics.org/2012/05/07/ce-putem-retine-din-promisiunile-usl/) iar atunci cand am comparat guvernul Ponta cu guvernul Boc am incercat sa vad „intunericul” din fiecare (https://civitaspolitics.org/2012/07/17/pdl-usl-mizerii-diferite/).

    Chiar incepusem – la remaniere – sa critic mai in adancime guvernarea. Dar, literalmente in aceeasi zi – Manoloiu a fost chemat la Parchet pentru ce pare o gluma de rechizitoriu. Apropo, la iesire M era aproape vesel, usurat :). Asa ca, trist, m-am tarat inapoi in transee. Asta e – Jos Basescu… Mecanismul rational si psihologic il gasiti aici: https://civitaspolitics.org/2012/07/29/vom-vota-si-vom-fi-poate-liberi/.

    Eu personal inclin si spre alte solutii, dar mai dureaza putin pana vor fi coapte: https://civitaspolitics.org/2012/06/27/al-patrulea-proiect-pentru-romania/

  12. Doar prima propozitie e relevanta peste aceasta postare, restul sunt minute consumate.
    Ai inteles ca ne diferentiaza viziunea asupra Justitei. In rest n-ai inteles nimic. Dar absolut nimic.

    • Eu am dat patru criterii, Poate sunt proaste, dar daca progresul in justitie va continua ele vor fi candva indeplinite iar eu satisfacut. ergo, gandire deschisa.

      Dvs, nu ati adus criterii de sens opus. Adica nu spuneti ce ar trebui sa se intample ca sa va schimbati opiniile. ergo, gandire inchisa. Si nu conteaza daca aveti dreptate, tot inchisa e.

  13. …ca pomenesti de viteza. amuzant e ca, de fiecare data cand avocatii ii mai obtineau o amanare, nastase se plangea cat de mult i se intind procesele…

  14. Nu , nu exista o justitie independenta si eficienta ! De aceea si nivelul de trai al cetatenilor este foarte scazut datorita unei consecinte a inexistentei unei justitii independente si eficiente , anume , nu exista o economie libera de piata ! Nu poate exista fara o justitie independenta si eficienta !

  15. Pingback: Ză Challenge « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s