Nonsensuri despre justiție 6

Lawandorder01

Orice s-ar spune despre campania de combatere a corupției, România nu devine republica procurorilor. Adevărata problemă este dacă ne mai putem permite să tolerăm o elită politică cleptocratică. Dacă politica în România se reduce la competiția pentru accesul preferențial la resursele publice și nu între diferitele definiții ale binelui public atunci experimentul democratic început în decembrie 1989 devine un nonsens. Procurorii sunt anticorpii necesari funcționării democrației și protejării valorilor democratice de abuzuri și arbitrariu.

Faptul că cetățenii încep să acorde mai multă încredere procurorilor și justiției în general nu înseamnă automat că România este în pericolul unei derive autoritare. Mai curând pericolul derivei autoritare se regăsește în posibilitatea acapărării puterii de politicieni populiști care știu cum să profite de incompetența și corupția existente în instituțiile statului român. More…

Reclame

Mesaje americane: România dincolo de punctul de întoarcere? 2

IMAG0023

Poate deveni România un lider regional și un actor european de „talie grea” cum este Polonia? Pe hârtie da, este posibil – însă în momentul de față nu văd să existe voința politica și acele resurse politice care să împingă spre un asemenea deznodământ. Regresul democrației în regiune creează presiune asupra României pentru a promova valorile democratice în mod activ în vecinătatea sa. Este dificil pentru România să stabilească standarde regionale în ceea ce privește buna guvernare, domnia legii și practica democratică, când unele instincte și cutume politice românești nu au legătură cu democrația și buna guvernare. În plus lipsesc mijloacele diplomatice (pe lângă simpla apartenență la UE și NATO) și apetitul pentru a critica acele derapaje de la democrația liberală care au loc în regiune și a promova activ valorile democratice.

Menținerea alianței cu Statele Unite presupune eforturi sporite de consolidare internă a României. O România slabă politic, care nu este prosperă din punct de vedere economic și care nu dezvoltă acele capabilități militare necesării asigurării propriei securită – va atrage agresiunea și își va îndepărta aliații. Degeaba încearcă SUA să recreeze în partea aceasta a Europei succesul Poloniei, dacă Bucureștiul nu reușește să emuleze exemplul Varșoviei. More…

Vă rog frumos numai salvați Roșia Montană (II)… 10

AI

Roșia Montană a fost salvată – pentru moment. Legea minelor a căzut în Marțea Neagră în Parlament în urma unor defecțiuni în sânul majorității USL. În momentul de față este dificil de spus dacă eșecul legii minelor s-a datorat contestării în stradă, pe tema Roșia Montană, sau a dinamicii interne a USL. Presiune publică pe aleși a existat și lucrul acesta trebuie recunoscut – protestele și apelurile militanților anti-RMGC au avut un efect asupra unor parlamentari, care au considerat că nu pot vota „în ciuda” „opiniei publice”. Însă evenimentele din 10 decembrie, așa-zisa Marțe Neagră, din Parlament au arătat că nu cauza Roșiei Montane este prioritatea zero a societății românești în acest moment, ci fragilitatea și vulnerabilitatea Justiției în fața unei clase politice cleptocractice și cu o cultură politică a impunității în fața legii bine conturată.

Dacă sloganul Ce vrem noi, e bun și pentru voi!, are vreun sens în afara scopului mobilizator imediat, atunci protestele anti-RMGC și pro-Roșia Montană și-au ratat în mod fundamental ținta mai largă, de punere în cauza a unei elite politice cleptocratice, după cum se prezintă situația politică după 10 decembrie. Refuzul adoptării unei teme politice de protest – Justiția, nevoia de dreptate în societate (în sens politic), apărarea independenței justiției, reforma justiției – permit elitei politice să eludeze în continuarea răspunderea. În fapt pe 10 decembrie Parlamentul a creat prin fiat legislativ, două categorii de cetățeni: cetățeanul obișnuit, supus legilor, și demnitarul (senator sau deputat) căruia i se aplică în mod diferit legile statului. A fost legalizat accesul preferențial la resursele statului al elitei politice, în detrimentul cetățenilor și a interesului public. More…

Summit-ul de la Vilnius continuă pe străzile orașelor din Ucraina 2

1476375_10201814773104090_1599033727_n

Acesta este un citat care îi aparține ambasadorului Poloniei la București Marek Szczygieł, cu ocazia conferinței Uniunea Europeană și vecinătatea sa, organizată de Institutul European din România, pe 12 decembrie.

Cum era de așteptat Summit-ul de la Vilnius din 28-29 noiembrie și evenimentele ce au urmat au ocupat capul de afiș al conferinței organizate de IER. În subsidiar au existat însă subiecte cel puțin la fel de interesante și controversate din punct de vedere politic ca rezultatele summit-ului de la Vilnius și protestele de stradă din Ucraina.

Revenind la ambasadorul Poloniei, Marek Szczygieł, acest a avut un mesaj franc și bine articulat cu privire la vecinătatea estică în general și Ucraina în particular. Polonia consideră că poporul ucrainean dorește semnarea acestui acord, iar „perspectiva europeană” pentru Kiev este un proiect politic al cărui beneficiar sunt ucrainenii de rând nu elita politică ucraineană. Fereastra de oportunitatea pentru aspirațiile europene ale Ucrainei și Moldovei, a continuat ambasadorul Szczygieł, va dura până în septembrie 2014. Aici trebuie să fac o paranteză – deși la București diplomații români s-au arătat încântați de rezultatul summit-ului de la Vilnius în ceea ce privește Republica Moldova, Chișinăul a parafat doar acordul de asociere și liber schimb cu UE, urmând ca semnarea și ratificarea să aibă loc în 2014. În 2014 vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, care ar putea duce fie la o alternanță la guvernare, fie la o criză politică prelungită, iar asocierea Chișinăului la Uniunea Europeană depinde foarte multe de realizarea unei agende de reforme interne de natură politică și juridică, aspecte care transformă întreg „parcursul european al Republicii Moldova” într-unul presărat cu provocări. More…

Unde s-a dus Piaţa Universităţii când s-a dus? Răspuns lui Cătălin Prisăcariu 2

surferi.jpg
În cazul grupurilor din Piaţă, lucrurile sunt mai complicate. Poţi să militezi furibund, spre exemplu, pentru transparenţă în administraţie, dar să te lase rece gazele de şist sau întoarcerea monarhiei.

De aceea unitatea este un obiectiv mult mai slab în această lume. Ideea că într-un an Victor Ponta ar putea aliena toate grupurile mai mult decât Emil Boc în trei proiectează trăsăturile unei sub-culturi asupra alteia. Mai mult, ea este naivă, ignorând pattern-urile extrem de greoaie ale mobilizării protestatare la români. Deocamdată fiecare protestează (sau nu) în funcţie de cazul său particular. More…

Boicotez, contest, refuz: de la Emil Boc la Adrian Toni Neacșu 1

Pride, 2005

Un articol al judecătorului Neacșu despre drepturile pe care le cer/ asumă instanțele a atras critici interesante. Printre altele, i s-a spus: ba voi trebuie să fiți dați afară pentru că nu participați la ședințele CSM. Dincolo de justificarea legală a taberelor, un asemenea argument arată că încă nu s-au priceput, după un an de zile, natura și efectele logicii boicotului.

La aceste forme de boicot format sau informal trebuie să adăugăm și alte forme de refuz. Refuzul (anunțat) al lui Traian Băsescu de a-l numi premier pe Victor Ponta. Refuzul lui Traian Băsescu de a delega reprezentarea la Consiliu către V. Ponta deși exista un oarecare consens că premierul este mai potrivit pentru această sarcină. Refuzul premierului de a face formalitățile legale necesare pentru deplasarea președintelui la Bruxelles. Refuzul CSM de a onora cutuma după care judecătorii dețin președinția CSM. Refuzul judecătorilor de a onora cutuma ne-agresiunii reciproce.

Vin apoi contestațiile, care sunt în general negația negației, încercarea de a stopa refuzul și boicotul. Se contestă pe față și în privat, la CCR, la Comisia de la Veneția, la Comisia Europeană. USL care nu are acces la aceste resurse, contestă președintele în fața poporului. Traian Băsescu face recurs la CSM doar-doar va zice că ministrul Justiției nu are drept de a nominaliza candidați pentru șefii parchetelor. More…

Câteva nuanțe despre mediere, informare și viol. O dezbatere cu Cristi Danileț, Tudorina Mihai și Laura Ștefănuț despre OUG 90/2012 26

????????

Noua ordonanță de urgență privind legea medierii a adus această problemă în atenția opiniei publice feministe. Opuși de principiu medierii în cazul de viol (pentru că agresorul scapă) mai mulți feminiști și feministe s-au îngrijorat cu atât mai mult văzând că informarea despre mediere ar putea fi obligatorie. Pe de altă parte declarațiile Consiliului de Mediere nu au făcut nimic pentru a liniști aceste temeri. Dimpotrivă, prin lipsa lor de sensibilitate au îngrijorat și persoane care, precum subsemnatul, nu simpatizează neapărat cu feminismul militant.

În dezbaterea noastră punctul de vedere feminist a fost reprezentat de Tudorina Mihai – găsiți un articol reprezentativ pentru poziția ei aici. Laura Ștefănuț în schimb crede că medierea este oportună întrucât măcar oferă un cadru mai sigur pentru un proces care se desfășura informal și până acum. Cristi Danileț mai vechi promotor al medierii în sistemul juridic susține că totul este o mare neînțelegere alimentată de o confuzie procedurală. More…

Machiavelismul prost temperat. Un comentariu la situația CSM 3

thumbnail

Cu ceva timp în urmă, în timpul suspendării am putut vedea două definiții interesante. „Moral este ceea ce este legal”, spunea ad literam președintele suspendat. Legitim este ceea ce este legal, spunea, în esență, D. P. Aligică într-un articol pe care l-am comentat la vremea respectivă. USL nu simțea în acea vreme nevoia să teoretizeze dar, dacă ar fi să căutăm o maximă, aceasta ar fi „moral este ceea ce poate deveni legal”. Discutăm aici despre moralitatea mijloacelor, scopurile fiind, desigur, mereu nobile. Adică despre machiavelism.

Însă rezultatul nu l-ar fi făcut mândru pe florentin. După cum am arătat într-un articol anterior încrederea în partidele politice s-a prăbușit de la 15 la 9% iar PDL de la 22 la 16%. Adepți ai moralei machiavelice, politicienii noștri din ambele tabere nu au avut șiretenia unui bun principe. Măcar partea de disimulare (în fața propriului electorat) a avut un (inegal) succes. Însă politicienii au ignorat o altă regulă: nu începe anumite lupte decât dacă poți să îți distrugi inamicul. More…

Românii și ambasadorul SUA 10

mark_gitenstein
Pe 14 decembrie ambasadorul Statelor Unite în România, Mark Gitenstein și-a încheiat misiunea și se va reîntoarce în America. Unii politicieni și români vor respira ușurați ca ambasadorul SUA părăsește, alții vor privi acest moment cu aprehensiune, știind că un nou ambasador va veni în țară în primavară lui 2013. De ce această evoluție?

Cel mai important reprezentant diplomatic din România după Revoluția din 1989 este ambasadorul Statelor Unite. Din două motive – primo SUA este cel mai puternic stat din sistemul internațional, pe cale de consecință primează în fața celorlați ambasadori acreditați (bineînțeles în mod formal lucrul acesta e imposibil, numai suntem in secolul XIX), dar din punct de vedere politic și simbolic lucrul acesta e adevărat; secundo – SUA este principalul aliat al României și garantul securității sale. Pe scurt cel mai greu cuvânt din tot corpul diplomatic acreditat pe malurile Dâmboviței îl are ambasadorul american.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite a fost o alianță pe care România a ales-o singură. Spre deosebire de Pactul de la Varșovia și alianța cu URSS, aceasta nu a fost una impusă prin forța armelor, ci una liber consimțită, fundamentată pe interesul național. Alianța s-a remarcat printr-o puternică componentă de securitate, care a eclipsat celalte domenii de cooperare. Pe lângă interesele comune de securitate, relația româno-americană este ancorată în valorile democratice. More…

Mituri şi farse: astăzi, Daniel Morar 18

După cum ştiţi, Civitas Politics nu reuşeşte să aibă o perspectivă unitară asupra eficienţei reformei în Justiţie. George a rezumat situaţia astfel: eu aş avea o perspectivă sociologică asupra problemei iar el una instituţională. Un răspuns nepoliticos la această abordare este desigur că sociologia este o stiinţă (oarecum) pe când instituţionologia nu. Mai politicos însă este să încerc să intru, pe cât pot, în ceea ce el numeşte perspectivă instituţională.

Să începem de la …

… cifra de 90% care reprezintă numărul de cazuri în instanţă. Dacă părerile mele exprimate într-un articol anterior sunt corecte, atunci cifra aceasta, fără să fie în mod direct falsă, ascunde realitatea. Dacă George are dreptate, atunci cifra reprezintă marile realizări ale DNA. More…

Tabula rasa: Justitia explicată pentru vulcanieni 4

Colegul George îmi spune uneori că nu sunt suficient de subtil atunci când analizez nuanţele reformei în Justiţie. De obicei îi răspund că după 7 ani rezultatele ar trebui să mă izbească în faţă. Pentru astăzi însă am hotărât să îmi revizuiesc prejudecăţile. Un exerciţiu bun pentru asta este să îi explici problema ta unui klingonian imaginar. Asta te ajută să ieşi din propriile tale clişee culturale şi să revizuieşti radical claritatea şi consistenţa propriilor convingeri. Am ales însă să folosesc altă specie din Star Trek. Klingonienii sunt o naţie barbară şi războinică ce ar putea cădea pradă carismei lui Traian Băsescu, i-ar înfuria impertinenţa lui Barosso şi ar avea sentimente de-a dreptul ambigue despre Adrian Năstase. Vulcanienii sunt o specie mult mai potrivită pentru analiza noastră. Pe lângă lipsa de pasiune, ei nu au nici talibanisme de tip Fiat Justitia! ci se ghidează după binele comun. Live long and prosper.

Justiţia la nivel înalt

Aşadar vine vulcanianul într-o delegaţie la noi. În ciuda cunoştinţelor lor despre cultura umanilor, nici un vulcanian nu a studiat până acum România, aşa că este interesat. Primul lucru pe care îl spune robotul de bord este că arestările la nivel înalt au crescut semnificativ. Corelaţii, cere vulcanianul. Iar computerul afişează următoarea diagramă. More…

Ca un zeu printre politicieni Ponta trecea 10

Citind declaraţiile recente ale lui Victor Ponta m-am îngrijorat nu atât de pericolul iminent la adresa Justiţiei, cât de nonşalanţa cu care a vorbit despre acest subiect. Nu cred că are neapărat un plan, nu cred că automat un asemenea plan ar fi nociv (independenţa nu contrazice existenţa controlului). Dar este interesant cum premierul poate spune o frază atât de sibilinică fără să se teamă de consecinţe.

Supun domniilor voastre ideea că centrul de putere al USL (să îi zicem Ponta pentru antropomorfizare) este zeul printre oameni din parabola de mai sus. La alegeri USL a avut aproximativ 50%. Între timp am avut scandalul plagiatului, am avut suspendarea ratată, am avut scandalul Oltchim şi câteva altele. Popularitatea USL este tot cam 50%. Dacă dl. Ponta ar fi fotografiat cu o mână pe fundul gol al unui ţigan, naţiunea rasistă şi homofobă ar putea găsi totuşi puterea să menţină USL la 50%. Altfel spus, nu pare să existe pentru Ponta greşeală ireparabilă. More…