Funcţional vorbind, demonstraţiile au fost policy oriented, fie că le interpretăm ca un pur demers ecologist, fie ca o palmă dată arbitrariului guvernării USL. În acest cadru, când deja ai şi masa critică a unui protest, construirea unei organizaţii este inutilă. O organizaţie nu te ajută să facilitezi demonstraţiile, ba chiar, dacă are formă juridică, te încurcă. O organizaţie nu îi ajută pe protestatari să negocieze deoarece aceştia … nu doresc să negocieze. O organizaţie poate, într-adevăr, să proclame luni lucruri care nu au fost strigate în piaţă duminică; dar acesta nu este deloc un beneficiu.
O organizaţie îi poate doar ajuta pe protestatari să ducă protestul mai departe. Dar… vor ei acest lucru? Cei care scriu pe pancarte „Jos Capitalismul” sau „Sus Capitalismul” sunt deja oarecum organizaţi; nu de aceştia vorbim. Masele de protestatari, însă, au strigat ele vreodată „Organizare!”, „Vrem lideri”? În 1990, spre exemplu, lumea striga „Liberali şi ţărănişti/ daţi-i jos pe comunişti”. Strigă cineva, acum, „Alburnus”? More…
Civitas Politics 