Proiectul Iohannis, la sfârșit de drum? 1

Președintele Iohannis se află în cel mai periculos moment al mandatului. Niciunul din președinții României, nu a lăsat instituția mai slabă decât a preluat-o la finalul vreunui mandat. Deși recenta intervenție a Comisiei de la Veneția pare să-i valideze decizia de revocare a Laurei Codruța Kovesi (dacă președintele acceptă să aplice o decizie mai mult decât controversată a CCR, puterea este forțată astfel să accepte obiecțiile societății și opoziției în raport cu agenda sa pe justiție), președintele riscă să pară că s-a pripit.

Democrația românească riscă să-și accelereze declinul din cauza asaltului asupra justiției și a impunității elitelor politice. Practic România va opera atât fără o justiție funcțională, cât și fără un concept de dreptate socială. Puterea politică se va concentra din ce în ce mai mult în mâinile unui număr foarte mic de grupuri și indivizi. More…

Scandalul Black Cube-Kovesi: o privire de ansamblu Răspunde

163889916

Black Cube nu a lansat o „investigație” împotriva unui cetățean român sau a unei companii românești. Atacul a fost direcționat, pentru că se poate vorbi de un atac, împotriva unui înalt funcționar public, magistratul care conduce unul din cele mai importante parchete din România. Acțiunile Black Cube au vizat deci statul român – de unde și caracterul foarte grav al acestui incident.

Incapacitatea companiei israeliene de a anticipa reacția serviciilor de contrainformații românești la operațiunea sa din România ridică semne de întrebare serioase în privința competenței acesteia, atât la nivel operațional, cât și la nivel de planificare. Intervenția promptă a serviciului de contrainformații și a DIICOT demonstrează un lucru foarte important: combaterea corupției este o prioritate a statului român, iar acțiunile de intimidare nu vor fi tolerate. Dacă scandalul Black Cube ar fi avut loc acum 5-10 ani reacția autorităților nu s-ar fi ridicat la acest nivel. More…

Legitimitate, amânare şi viitorul Constituţiei Răspunde

Legitimim este ceea ce ne apare ca fiind legitim.

Un autor (căruia regret acum că i-am uitat numele), argumenta că în cazul unei lovituri de forţă timpul lucrează în favoarea instituţiilor legitime şi de aceea este probabil în favoarea lor să tragă de timp. Este o afirmaţie în alb şi negru care se poate aplica unei realităţi în alb şi negru. Dacă ar fi să generalizăm şi să adaptăm această abordare la o lume dominată de griuri, am putea spune că într-un conflict timpul lucrează în favoarea poziţiei celei mai legitime. Astfel pusă, problema este mult mai greu de aplicat. Nu este mereu evident care este „cea mai legitimă poziţie” şi nici dacă legitimitate rămâne neatinsă de timp. În acelaşi timp, însă, abordarea poate fi mult mai utilă.

Dacă tot avem un capitol de teorie să vorbim puţin de timp şi conflict la Machiavelli. Principele din opera florentinului este preocupat de legitimitate, însă numai după ce îşi consolidează puterea. Până atunci poziţiile sale nu sunt cele mai legitime; mai bine zis, nu sunt legitime decât din întâmplare. Ne-am aştepta, deci, ca timpul să nu îl favorizeze. Şi, într-adevăr, sfatul lui Machiavelli către el este să nu amâne niciodată o luptă.

În cazul dezbaterii constituţionale poziţia conservatoare a fost re-înviată la nivelul discursului public din motive ce ţin şi de necesitatea USL de a mobiliza 50%+1 din masa electorală. Odată ce această constrângere dispare, merită să urmărim ce se va întâmpla. Cel mai probabil baza electorală a poziţiei conservatoare se va întoarce către indiferenţă. În acest caz majoritatea modificărilor „retrograde” ale Constituţiei vor fi anulate, deşi PNL va păstra o parte din ele pentru a uşura tranziţia spre PPE.

Există o posibilitate mai redusă ca dezbaterea constituţională să fi acţionat ca o scânteie asupra conservatorilor. Susţinătorii sunt printre puţinele mişcări cu adevărat de tip grassroots, cu zeci de organizaţii şi filiale în teritoriu, capabile inclusiv să aducă oameni cu autocarul spre Bucureşti. Până acum, presupun, organizarea lor s-a izbit de indiferenţa populară, sau poate doar de credinţa ca „oricum, tot politicienii decid”. Dacă acest văl de indiferenţă este spart, soarta Constituţiei va deveni mai complicată. More…

Cum de este posibil ca dl Corlăţean sa o numească pe dna Kovesi… oriunde 5

Ministrul de externe a detaşat-o pe dna Kovesi la MAE, în urma unei cereri a Ministerului Justiţiei. Multora un asemenea gest li s-a părut contra-intuitiv, ba chiar imposibil, asemeni fetei din povestea albaneză care călăreşte alături de fratele ei mort. De unde şi o primă explicaţie: cineva (UE) a forţat pur şi simplu mâna guvernului.

Dar la o privire cât de cât atentă această explicaţie nu ne poate satisface complet. România a dat înapoi de la obligaţii mult mai importante – şi explicite. Ar fi interesant deci să înţelegem cum a putut scăpa cazul doamnei procuror de „furia anti-reformistă a USL”. More…