Scandalul Black Cube-Kovesi: o privire de ansamblu Răspunde

163889916

Black Cube nu a lansat o „investigație” împotriva unui cetățean român sau a unei companii românești. Atacul a fost direcționat, pentru că se poate vorbi de un atac, împotriva unui înalt funcționar public, magistratul care conduce unul din cele mai importante parchete din România. Acțiunile Black Cube au vizat deci statul român – de unde și caracterul foarte grav al acestui incident.

Incapacitatea companiei israeliene de a anticipa reacția serviciilor de contrainformații românești la operațiunea sa din România ridică semne de întrebare serioase în privința competenței acesteia, atât la nivel operațional, cât și la nivel de planificare. Intervenția promptă a serviciului de contrainformații și a DIICOT demonstrează un lucru foarte important: combaterea corupției este o prioritate a statului român, iar acțiunile de intimidare nu vor fi tolerate. Dacă scandalul Black Cube ar fi avut loc acum 5-10 ani reacția autorităților nu s-ar fi ridicat la acest nivel. More…

Reclame

Avem televiziuni de știri – ce facem cu ele? 3

1239185_609092142475666_1838176605_o

Ies 3000 de oameni în stradă – în București, în Piața Universității, „în buricul târgului” – și cea mai mare parte a televiziunilor de știri fie nu prezintă nimic, fie relatează evenimentul modest. Paralel cu acest protest a mai fost unul organizat în Cluj-Napoca – din nou nicio informație relevantă. Ne confruntăm cu cel mai mare protest anti-guvernamental organizat din 2012 încoace și acoperirea mediatică a acestei evoluții pe tv, principalul mediu de informare al cetățenilor, a fost modestă sau absentă. Pentru o televiziune de știri care trăiește din audiențe, pe care le monetizează prin intermediul reclamelor, ignorarea protestului de ieri ar fi trebuit să reprezinte un eșec de marketing uriaș. Protestele din 1 septembrie ar fi trebuit să ofere pentru numărul sufocant de talk-showuri politice de pe micul ecran o cantitate enormă de subiecte.

More…

Puterea politică a lui Dan Voiculescu estimată în limbaj „economic” 1

voiculescu3

Dan Voiculescu este până la urmă doar o altă faţă a acelei temeri/uri viscerale care a făcut ca o vreme până şi un personaj şters ca Nicolae Văcăroiu să pară o ameninţare la adresa democraţiei. Ce este însă interesant, şi abia de două zile am înţeles acest lucru, este că puterea domnului Voiculescu (spre deosebire de a lui Ion Iliescu, de pildă) poate fi în fapt estimată.

Arhi-inamicul lui Dan Voiculescu, preşedintele în funcţie, ar cădea în categoria affordable luxury. „Extraordinarul produs pro-occidental folosit de superstaruri internaţionale precum Merkel şi Barosso este oferit astăzi la un preţ adaptat pieţei locale”. Profitul vine din valoarea adăugată pe care o aduce produsul în vieţile românilor dar şi din serviciile post-vânzări. Căci, este de notorietate, foarte greu renunţi la produsul Băsescu până la expirarea contractului.

Dan Voiculescu în schimb vinde un serviciu de propagandă, en gros, către corporaţii politice medii şi mari. Lipsit de strălucire, purtând negocieri în back-office, cuvintele cheie ale lui Dan Voiculescu sunt fiabilitatea şi certificările ISO. Dealtfel, cu excepţia lui 2004, când i s-a forţat mâna dl. Voiculescu, a fost în general un bun partener de afaceri. Profitul vine din caracterul industrial al întreprinderii. More…

Echilibrul între principi și baroni în guvernul Ponta 19

Hommage_au_Moyen_Age_-_miniature

Într-un articol mai vechi am argumentat că un clivaj important în clasa politică, dincolo de cele tradiționale, este cel între „principi” și „baroni”. Baronii au capital organizațional prin care vor să conserve accesul la resurse și, spun oamenii răi, imunități. Principii au popularitate și încredere la nivel național și vor să obțină și mențină puterea în aparatul central al statului. Pentru asta au un dosar curat curățel gestionabil; unii dintre ei sunt chiar, prin comparație, săraci și cinstiți. Pe scurt, domnii Băsescu, Ponta sau Antonescu sunt principi, iar domnii Falcă, Dragnea sau Voiculescu baroni. Fiecare cu curtea și castelele sale.

Aparent baronii sunt în avantaj pentru că acumulează ușor-ușor credibilitate politică la nivel național în timp ce principii văd că sursele de regenerare la nivel național (organizații centrale de partid, cvasi-tehnocrați, miniștrii de externe) seacă lent. Astfel, Guvernul Ponta 2 este poate ultima fereastră de oportunitate a principilor USL în față valului de „putere a primarilor și șefilor de consilii”. Inclusiv conflictul pentru includerea UDMR la guvernare poate fi citit (și) ca o luptă dintre un proiect princiar și presiunea organizațiilor baroniale.
More…

5 lucruri pe care trebuie să le ştiţi ca să înţelegeţi USL 17

Conducerea Uniunii are bune competenţe strategice şi proaste competenţe tactice. Prin comparaţie echipa Băsescu pare să aibă capabilităţi tactice mai degrabă decât strategice. Pentru a argumenta această afirmaţie este suficient să ne uităm la parcursul lor. USL însuşi este o construcţie strategică pe când diversele alianţe în jurul PDL nu au fost până astăzi decât interfeţe ale organizaţiei de partid. În campaniile electorale în schimb, în confruntările directe sau numărătorile paralele supremaţia PDL/Traian Băsescu este evidentă.

La fel, boicotul USL a fost strategic, cel al preşedintelui tactic. Totuşi, există o excepţie de la această regulă şi anume politica de cadre, care ţine de strategie şi este stăpânită ceva mai bine de echipa lui Traian Băsescu. More…

Incursiuni în irealitatea imediată: Ion Cristoiu şi apărarea lui Adrian Năstase 4

"1984" in a "Brave New World"

În ziarul ironic intitulat Adevărul, cameleonicul jurnalist Ion Cristoiu – un termometru infailibil, alături de camaradul său Cristian Tudor Popescu, pentru deruta morala şi dezastrul intelectual ajunse la cote toxice din presa şi societatea românească actuală – redactează o înduioşătoare şi totodată absurdă pledoarie în favoarea fostului premier Adrian Năstase, un simbol al corupţiei, arivismului şi sechelelor comunismului recent condamnat pentru fapte de corupţie, care frapează prin ridicol, stupiditate şi – înainte de toate – prin tupeu.

More…

Alianţă să fie, dar să ştim şi noi 7

Crin Antonescu si Dan Voiculescu

Zbârnâie blogurile despre ACD: şi de bine şi de rău, şi idealist şi pragmatic. Dincolo de întrebarea: „Ce face PNL?” autorii îşi pun, mai discret sau pe faţă şi întrebarea: „Ce ne facem noi cu PNL”. Sau, în cheie Caragiale: „Eu cu cine votez?”.

Spre deosebire de ceilalţi colegi de blogosferă, aş sugera să nu avem deocamdată o părere etică şi nici chiar o analiză pragmatică până vedem care sunt paşii următori.

More…

Statul, presa şi grupurile de interese Răspunde

Chestiunea instrumentalizării politice a presei jalonează istoria post-decembristă a României, însă acest fenomen nu este unul specific românesc ori unul caracteristic ţărilor în tranziţie de la un regim totalitar sau în curs de dezvoltare. Circumstanţele în care este observat îi pot conferi forme particulare de manifestare, dar în acelaşi timp ele riscă să îi disimuleze cauzele profunde.

More…

Unde ne sunt conservatorii? 2

A fi conservator in Romania inseamna a avea o optiune politica greu intelesa. Pana la aparita unui partid Conservator in anul 2004, de fapt unul transformat dintr-un partid social-liberal, o astfel de denumire putea duce imediat cu gandul la istoriografia romaneasca, la momentul primului dualism politic, la Barbu Catargiu, Marghiloman, la asa zisii asupritorii ai taranimii, la sustinatorii marilor mosieri. Existenta unei astfel de situatii se datoreaza unei discontinuitati istorice, care a pus o amprenta dureroasa pe Partidul Conservator.

More…