Doru Pop: Eșecul intelectualilor de a prelua controlul României este transparent astăzi 1

798434_10151362998747488_310181343_o

În fond, intelectualii nu sunt altceva decât capitalul de inteligență al unei națiuni, numai că inteligența ori deșteptăciunea nu sunt suficiente pentru a proba calitatea de intelectual. Chiar dacă, în sens tradițional un intelectual este specialistul într-un domeniu academic, nu sunt în niciun fel convins că trebuie să limităm această categorie la elitele profesionale, de multe ori un medic specialist, care are predispoziții spre lectură și cultură este preferabil unui comentator cu gura mare de la televizor, care nu a citit nicio carte în ultimul deceniu. Pe de altă parte, nici orice abolvent de facultate nu devine automat membru al comunității intelectualilor, prin faptul că a efectuat lecturile obligatorii. Și aici ajungem la ideea de intelectual public – vorbim despre acel tip de „profesionist al intelectului” care este capabil să participe la dialogul cu semenii săi într-o manieră coerentă și accesibilă.

După 1989 România ar fi avut șansa unei „revoluții a intelectualilor”. Mircea Dinescu și Ion Caramitru erau la televiziune, Ana Blandiana sau Doina Cornea se găseau în mijlocul structurilor politice de la nivel central, existau variante remarcabile pentru aparița unei noi clase de politicieni, printre care se numărau oameni ca Nicolae Manolescu sau chiar Andrei Pleșu. Eșecul intelectualilor de a prelua controlul României post-decembriste – unde includ și eșecul lui Emil Constantinescu, să nu uităm, la vremea aceea Rectorul celei mai importante Universități din țară – este transparent astăzi. România este condusă de către o specie de pseudo-specialiști, de falși profesioniști, de pretinși lideri de opinie. De fapt reconstrucția despre care vorbim nu poate să se producă decât în momentul când ierarhia valorilor va fi reinstaurată în România. Fără o societate meritocratică, în care succesul și ascensiunea publică să fie asigurate numai de meritele personale autentice, nu putem vorbi despre un sistem democratic funcțional. More…

Jurnalistul Răspunde

AllThePresidentsMen

Proprietarii mijloacelor de informare în masă au schimbat rețeta. E ca și cum ai merge ani de zile la un restaurant fiindcă îți place cum fac ei acolo friptura de vită, și de la un timp constați că porția e din ce în ce mai mică, la fel de scumpă, iar vita e înlocuită cu soia și asezonată cu tot felul de chestii colorate, dar ieftine și fade. Nu e niciun mister că, în condițiile astea, nu mai cumperi de la ei.

Însă dincolo de orice-am putea spune despre noul model de business din industria de informare, partea cea mai ticăloasă din întreaga poveste mi se pare cea în care producătorii de orice altceva decât de știri au ajuns să se prezinte pe ei înșiși ca jurnaliști și să fie percepuți ca atare.

Asta în timp ce jurnalistul adevărat, producătorul de știri, a murit – sau supraviețuiește, deprimat, neplătit și alcoolic, printr-un colț murdar și întunecat de redacție, ne mai îndrăznind să spună că e jurnalist. Își iubește în continuare meseria, pe care alții i-au aruncat-o la gunoi ca fiind prea scumpă și ineficientă, și fumează țigară de la țigară. More…

Avem televiziuni de știri – ce facem cu ele? 3

1239185_609092142475666_1838176605_o

Ies 3000 de oameni în stradă – în București, în Piața Universității, „în buricul târgului” – și cea mai mare parte a televiziunilor de știri fie nu prezintă nimic, fie relatează evenimentul modest. Paralel cu acest protest a mai fost unul organizat în Cluj-Napoca – din nou nicio informație relevantă. Ne confruntăm cu cel mai mare protest anti-guvernamental organizat din 2012 încoace și acoperirea mediatică a acestei evoluții pe tv, principalul mediu de informare al cetățenilor, a fost modestă sau absentă. Pentru o televiziune de știri care trăiește din audiențe, pe care le monetizează prin intermediul reclamelor, ignorarea protestului de ieri ar fi trebuit să reprezinte un eșec de marketing uriaș. Protestele din 1 septembrie ar fi trebuit să ofere pentru numărul sufocant de talk-showuri politice de pe micul ecran o cantitate enormă de subiecte.

More…

Ce probleme are de fapt scutul anti-rachetă 4

La sfârșitul săptamânii trecute o știre din Statele Unite ale Americii a traversat Atlanticul și a ajuns și în paginile mediei autohtone. Știrea se referea la un aspect crucial al relației bilaterale: desfășurarea începând cu 2015 a unor elemente din sistemul anti-balistic american în România. Pe scurt a fost citată o știre Fox News, care cita la rândul ei un raport al GAO privind activitatea Missile Defense Agency pe 2011, agenția guvernamentală însărcinată să dezvolte și să implementeze tehnologia anti-balistică, critic la adresa strategiilor de dezvoltare și achiziție ale acesteia. More…

Statul, presa şi grupurile de interese Răspunde

Chestiunea instrumentalizării politice a presei jalonează istoria post-decembristă a României, însă acest fenomen nu este unul specific românesc ori unul caracteristic ţărilor în tranziţie de la un regim totalitar sau în curs de dezvoltare. Circumstanţele în care este observat îi pot conferi forme particulare de manifestare, dar în acelaşi timp ele riscă să îi disimuleze cauzele profunde.

More…