Ce probleme are de fapt scutul anti-rachetă 4

Logo-ul testului FM-6 a sistemului anti-balistic Aegis

La sfârșitul săptamânii trecute o știre din Statele Unite ale Americii a traversat Atlanticul și a ajuns și în paginile mediei autohtone. Știrea se referea la un aspect crucial al relației bilaterale: desfășurarea începând cu 2015 a unor elemente din sistemul anti-balistic american în România. Pe scurt a fost citată o știre Fox News, care cita la rândul ei un raport al GAO privind activitatea Missile Defense Agency pe 2011, agenția guvernamentală însărcinată să dezvolte și să implementeze tehnologia anti-balistică, critic la adresa strategiilor de dezvoltare și achiziție ale acesteia.

Știrea Fox News citează și un raport al Defense Science Board, care lista provocările întâmpinate în dezvoltarea acestor sisteme, dar care a concluzionat „că nu există bariere de ordin științific care să afecteze în mod fundamental” programul. Tonul negativ al știrii, televiziunea Fox News nu este un „fan” al administrației Obama, a fost preluat și de presa dâmbovițeană, care nu s-a obosit să prezinte subiectul în profunzime.

Subiectul raportului GAO, instituției similară în atribuții Curții de Conturi, este întitulat „Missile Defense: Opportunity Exists to Strengthen Aquisitions by Reducing Concurrency”. Raportul analizează incidența fenomenului de „concurrency” în programele desfășurate de Missile Defense Agency (MDA). Termenul de „concurrency” nu are echivalent în limba română, dar raportul îl definește ca fiind suprapunerea dintre dezvoltarea unei tehnologii și dezvoltarea produsului derivat din aceasta, sau suprapunerea dintre etapa de dezvoltare a unui produs și intrarea în ciclul de producție a acestuia. Fenomenul reprezintă o strategie de dezvoltare și achiziție riscantă, ale cărei efecte negative sunt creșterea costurilor și destabilizarea a calendarelor de livrare. Cauza fenomenului de „concurrency”, mai ales în cazul sistemelor ce urmează a fi instalate în România și Polonia este calendarul stabilit de administrația Obama pentru desfășurarea sistemelor anti-rachetă în cadrul strategiei Phased Adaptive Approach.

Parcurgerea raportului GAO este o lectură utilă, bineînțeles dacă nu veți fi plictisiți de limba de lemn și termenii tehnici ai acestuia. Raportul detaliază evoluții și evenimente din 2011 și nu este un raport la zi asupra programelor desfășurate sub egida MDA. Cei care au realizat evaluarea programelor MDA și au redactat raportul sunt profesioniști, care nu au neglijat niciun aspect al activității acesteia. În cele ce urmează ma voi concentra asupra programelor cu impact direct asupra României: dezvoltarea interceptorului SM-3 Block IB și a sistemului Aegis Ashore.

Racheta SM-3 Block IB este o variantă îmbunătățită a interceptorului SM-3 Block IA. Ambele rachete sunt derivate din tehnologia sistemului anti-aerian naval Standard, care echipează majoritatea navelor americane, în special cele dotate cu sistemul de luptă Aegis.

În privința programului de dezvoltarea a rachete SM-3 Block IB, raportul GAO consideră că nivelul de „concurrency” este unul ridicat, deoarece trebuie satisfăcut termenul limită asumat de administrația Obama de 2015 pentru desfășurarea acestuia în România. Racheta SM-3 Block IB va înlocui varianta precedentă a familiei de SM-3 atât pe navele americane, cât și la sol. În septembrie 2011 cu ocazia unui test de tragere pentru verficarea capabilității de luptă a sistemului, a eșuat, racheta ratând ținta. Raportul notează că până în prezent cauza incidentului nu a fost stabilită, dar că în 2012 sunt programate trei teste similare pentru verificarea capabilității sistemului. Raportul mai critică faptul că au fost comandate și achiziționate 46 de rachete de acest tip fără a fi validată pe deplin fiabilitatea designului și capabilitatea în sine. Pentru compensarea eșecului și a eventualelor întârzieri, dar și pentru a înlocui o parte din interceptoarele deja utilizate au fost achiziționate rachete SM-3 Block IA.

Raportul face două recomandări cu privire la dezvoltarea interceptorului SM-3 IB: verificarea capabilității militare înainte de demararea producției de serie și stabilirea cauzei eșecului testului din septembrie 2011.

Aegis Ashore este varianta sistemului anti-balistic ce va fi desfășurat în 2015 în România și în Polonia în 2018. GAO notează de asemenea că și acest program este afectat de decizia politică privind calendarul desfășurării sistemelor anti-rachetă, iar riscul de „concurrency” este ridicat. Totuși costul, calendarul și criteriile de performanță au fost stabilite din timp, și acestea iau în considerare acest risc.

La capitolul critici se notează faptul că nu au fost corelate tragerile de verificare cu calendarul de producție și cel de procurare al componentelor. Nu s-a efectuat o evaluare a proiectării sistemului – Product Design Review, fapt ce va spori riscul tehnic. Fabricarea structurilor în care vor fi adăpostite interceptoarele și din care vor fi lansate (deckhouse) a demarat, dar testarea acestora împreună cu interceptoarele nu va avea loc decât în 2014. Având în vedere calendarul de construcție al acestor structuri eventualele lecții „învățate” vor putea fi aplicate numai structurii ce va fi instalată în Polonia, nu și celei din România.[i] Pentru funcționarea optimă în variantă terestră a sistemului sunt necesare o serie de modificări a sistemului de lansare verticală utilizat.

Raportul GAO notează că este necesară analiză a spectrului de unde radio din România pentru adaptarea radarului de tip SPY-1 pentru a nu afecta rețele telefonie mobilă și radio. Radarul va trebui să fie modificate astfel încât să nu fie afectat de interferențele provocate de mediul urban (urban clutter). Fiind un radar naval acest tip de interferențe sunt neglijabile atunci când este instalat pe o navă militară, numai că aducerea în spațiul terestru implică luarea în considerare a fenomenului de „urban clutter”. Procesorul multimisiune asociat sistemului se află încă în dezvoltare, care înregistrează întârzieri față de calendarul agreat.

Raportul GAO nu dă un verdict asupra programelor analizate și nu ofera o prognoză asupra modului în care acestea vor evolua în viitor. Pur și simplu analizează strategiile de dezvoltare și achiziție utilizate de Missile Defense Agency în 2011 pentru a-și duce la capăt mandatul. Problemele ridicate de raport sunt reale și par a fi grave, dar în egală măsură nu sunt insurmontabile. Raportul nu argumentează că problemele identificate sunt de natură să compromită iremediabil desfășurarea scutului anti-rachetă în România și Polonia. Însă dacă nu sunt remediate problemele identificate costurile programului ar putea crește și/sau schimba calendarul desfășurării acestuia. Sistemul anti-rachetă care va fi desfășurat în România în 2015 și în Polonia în 2018 are totuși un avantaj major – este dezvoltat pornind de la o platformă existentă, robustă și fiabilă.

George VIŞAN


[i] Producătorul susține că structurile în care vor fi adăpostiți interceptorii sunt ușor adaptabile utilizând experiența sistemului naval.

Anunțuri

4 comments

  1. George, bun post despre raportul GAO. Trebuie sa recunoastem ca in ceea ce priveste testele BMD, gasca de la departamentul de design e mult mai aproape de succes decat trupa de ingineri ;O)))))

  2. De citit si acest material. Din punctul meu de vedere ar trebui sa plecam de la premisa ca vor exista in permanenta 2-3 variante alternative de sisteme aflate in teste și ca depinde doar de vointa politica sa se renunte sau nu la un sistem. Dar avansul programului va fi mentinut.
    Lieutenant General Patrick J. O’Reilly Director, Missile Defense Agency
    Ballistic Missile Defense Policies and Programs for Fiscal
    Year 2013 and the Future Years Defense Program
    Wednesday, April 25, 2012
    http://www.mda.mil/global/documents/pdf/PS_SASC_Oreilly_042512.pdf

  3. Pingback: Riscul de derapaj… « Motanul Incaltat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s