De ce sunt liberal, de ce sunt cosmopolit 2

chain_expressing_freedomConservatorismul care îmi place mie este, în secolul 21, mai degrabă liberal. Pentru că libertatea (inclusiv libertatea unei colectivități de a pune resurse în comun) a devenit parte integrantă a vieții noastre. Conservatorul român nu adaugă la libertăți ci mai taie din acestea, mai ales din cele de care, oricum, nu are nevoie. Fiindcă acest filon conservator a început să circule mai mult decât înainte, am simțit nevoia să scriu textul de mai jos. Așadar …
More…

Reclame

De ce nu îmi place În Linie Dreaptă 11

55
Ei bine, cei de la ILD, dincolo de alte defecte, sunt coerenți semantic. Când spun că stânga este rea, ei zic că toate partidele de stânga sunt nefrecventabile și nu se poate face o alianță cu ele. Liberal (în sens american) sau progresist (idem), anarhist sau comunist, euro-comunist sau laburist pentru ei este tot una. Stânga este rea, deci toată stânga este rea. (Simetric, tot ce e rău nu poate fi de dreapta, de unde suspiciunea că Hitler era tot de stânga).

Când spun că Islamul e rău, ei vor să spună că oricare musulman practicant este crescut într-o religie a răului. Un singur Islam, o singură Stângă, o singură Tradiție. Militantul Fatah care bea liniștit cana de vin înainte de luptă, salafistul ultra-ortodox quietist (adică supus autorității) care disprețuiește ISIS pentru că promovează un fals sfârșit al istoriei sunt același lucru. La fel militanții Al Qaeda și travestiții indonezieni (waria). More…

Despre Gayfest, pentru cei mai conservatori dintre dumneavoastră 11


Eu de felul meu aș dori să fiu conservator, în sensul precis al respectului pentru soluțiile organice pe care societatea le găsește pentru problemele sale. Și al suspiciunii pentru orice grand design care ne promite o lume bună în trei pași simpli și la un preț ieftin (dar indeterminat). Cum zice texanul, if it ain’t broken don’t fix it. Dar voi, prieteni, you are broken.

Vi se pare normal să vă dedați ocazional la păcate precum curvia, beția sau lăcomia. Poate nici simonia nu va este străină. Toate acestea sunt păcate omenești, pentru că vă plac. Dar păcatele care nu vă plac … acelea ar trebui interzise. More…

De Weekend: Cripto-băsismul și țăranul român (guest post) Răspunde

iliescu_jdd_ro_01084900

Într-o logică a satului românesc, polarizarea este mult mai simplistă și se face la nivel de apartenență și/sau loialitate. Du-te cu campania la nea Valică și explică-i cum stă treaba cu promisiunile electorale, mai strecoară-i și ceva ideologie mascată de o măsură. Nea Valică e sătul de promisiuni. Pentru părinții lui, pedesereul a fost bun, i-au dat pensie de CAP. Pentru nea Valică, dreapta a însemnat schimbarea, care mai apoi nu s-a întâmplat. Și atunci, invariabil, te întreabă: „Mă, tu de-al cui ești? De-al lui Iliescu sau de-al lui Băsescu?”. Logica loialității bipartite. Și nu poți spune că nu ești de-al unuia dintre aceștia doi, pentru că istoria postdecembristă i-a demonstrat că dacă nu te afli spre unul dintre cei doi poli, nu contezi în logica electorală. Și mai știe că, la o adică, susținători ai fiecărui pol care a căzut într-o mai mare sau mai mică dizidență, în vreme de tumult electoral tot s-a raliat taberei pe care mai deunăzi o părăsise, cu invariabilul mesaj că „trebe votat răul ăl mai mic”. Nu poți spune altceva. Dacă loialitatea ta se îndreaptă spre un actor secundar, iar acesta își manifestă loialitatea spre unul dintre cei doi actori principali, în ochiul votantului tipic îl vei susține pe unul dintre cei doi.

Diferențierea între băsiști făcută de Andrei este, așadar, una de natură postelectorală, sesizată întru înțelepciunea sa de țăranul român. Pentru că, în fața unu tumult politic, stânga va vota ce girează Iliescu iar dreapta, ce recomandă Băsescu. More…

Mituri și farse. Astăzi: Karl-Peter Schwarz (Frankfurter Allgemeine Zeitung) 8

paper_mache_plain_masks
Nu m-au deranjat până de curând articolele lui Karl-Peter Schwarz, cunoscute și ca „poziția prestigiosului cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Până la acesta, cunoscut la noi prin preluarea de pe Hotnews. M-a uimit întâi titlul preluării: „Frankfurter Allgemeine Zeitung compara victoria USL cu cea a lui Hitler si o considera o „catastrofa” pentru UE”. M-a uimit apoi să văd că nu, nu este o traducere „greșită”. Așa că…

Cine ești dumneata, domnule Schwarz?

Conform Linkedin Karl-Peter Schwarz face parte din The Mont Pelerin Society, o societate compusă din persoane care continuă să vadă pericolele la adresa societății civilizate care reies din declarația sa de intenții” („composed of persons who continue to see the dangers to civilized society outlined in the statement of aims”). More…

Alegerile prezidențiale din Statele Unite: Care ar fi rezultatul optim pentru România? 3

Pe 6 noiembrie cetățenii americani își vor alege un nou președinte care va conduce în următorii patru ani. Alegătorii americani vor avea de ales între actualul președinte ale Statelor Unite, democratul Barack Obama și contracandidatul său republican, Mitt Romney. Câștigătorul scrutinului prezidențial din 6 noiembrie va avea dificila misiunea de a relansa economia americană și a consolida puterea Statelor Unite într-un sistem internațional ce tinde spre multipolaritate.

România se bucură de o relație privilegiată cu Statele Unite, reprezentată de parteneriatul strategic încheiat în 1997 și de apartenența la Alianța Nord-Atlantică. Caracterul privilegiat al relației a fost confirmat prin selectarea în 2010 a României pentru a găzdui o parte sistemului anti-rachetă american desfășurat în Europa și de reactualizarea parteneriatului strategic în 2011. Chiar dacă în urma acestor alegeri este posibilă o alternanță la putere la Casa Albă, relațiile româno-americane nu vor fi afectate în mod fundamental, este bine însă să ne întrebăm care dintre cei doi contracandidați va avea un impact optim asupra relației bilaterale. More…

Prioritate de dreapta: Evoluția Partidului Republican și efectele asupra politicii americane 2

Săptămâna aceasta are loc Convenția Națională Republicană, în Tampa, Florida – un stat disputat între republicani și democrați în alegerile prezidențiale, și de altfel statul care a hotărât deznodământul scrutinului din 2000. În cadrul convențiilor se confirmă candidatul fiecărui partid, dar de obicei se știe deja cine va fi ales. Astfel, ele sunt un fel de paradă: o ocazie pentru (re-)enunțarea scopurilor în caz de victorie electorală și trâmbițarea succesului sigur al candidatului – „the next president of the United States”, cum sunt prezentați aceștia înaintea tuturor aparițiilor de campanie. Ca bonus, sunt o oportunitate pentru staruri politice în ascensiune să se afirme printr-un discurs strălucit (așa cum a făcut-o Obama la convenția democrată din 2004).

Pentru republicani, însă, cerul este înnorat zilele astea – și nu numai din cauza uraganului așteptat în Tampa. Săptămâna trecută, site-ul popular Gawker a publicat aproape o mie de pagini originale, cu informații confidențiale despre tranzacțiile fondului Bain Capital (al cărui șef a fost Mitt Romney cel puțin până în 1999[i]) și despre alte investiții ale candidatului republican. Deși deocamdată nu par să ofere nicio informație explozivă, acestea atrag încă o dată atenția asupra milioanelor de dolari obținuți de Mitt Romney din investiții și salvați de taxe ridicate prin diverse acrobații financiare, inclusiv o companie-paravan (shell company) în insulele Cayman.[ii] Nimic ilegal, dar publicitate proastă pentru un om care are dificultăți în a convinge alegătorul de rând că este unul de-al lor. More…

Daniel Hannan: Legea stă deasupra Guvernului 2


În ultima lună o bună parte a discursului politic autohton s-a axat pe ideea că situația politică din România este o problemă pe care doar românii o pot rezolva și că lecțiile și intervențiile din exterior nu sunt binevenite. Da, criza politică la care suntem martori în acest moment o pot rezolva doar românii, însă nu este bine să refuzi sfaturile și să împrumuți din experiența altor, mai ales când acest lucru nu te costă nimic. Pentru cei care însă cred cu tărie în a doua parte a afirmației le-aș reaminti că din fericire nu suntem singuri pe această lume, că nu suntem singura democrație de pe glob, că nu suntem cea mai veche democrație și nici cea mai avansată. Iar aroganța și ignoranța nu sunt fundamente morale și etice pe care să construiești o societate liberă și democratică. Suntem parte, din voia noastră, a comunității politice europene – iar spațiul nostru constituțional este unul al multiplei jurisdicții. More…

7 poziţii despre avort, de la o extremă la alta 3

Foarte adesea uităm că democraţia reală este un cadru şi nu o soluţie pentru problemele noastre filosofice şi morale. Conservatori şi socialişti, creştini, musulmani sau atei, ecologişti şi exploatatori ai gazelor de şist, (aproape) oricine are o idee nouă sau interesantă se plasează în afara (nu împotriva) consensului democratic. Şi face eforturi să extindă acest consens în propria direcţie. More…

Gheorghe Asachi, părintele conservatorismului clasic românesc Răspunde

Statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi

În mediul intelectual autohton a crescut în ultimii ani interesul pentru istoria conservatorismului politic românesc[i], însă rolul crucial al personalităţii lui Gheorghe Asachi (1 martie 1788-12 noiembrie 1869) în conturarea acestui curent politic a fost de regulă trecut cu vederea. Conservatorismul clasic românesc – cristalizat după Revoluţia din 1848 şi maturizat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza – a fost de la bun început şi până la sfârşit un fenomen preponderent moldav, iar Gheorghe Asachi – cărturarul moldovean post-iluminist, situat din punct de vedere ideologic undeva între Johann Wolfgang Goethe şi Edmund Burke – a fost adevăratul său părinte spiritual.

More…

Anders Breivik: între Fight Club și Mad Max sau ideologia unui terorist Răspunde

Preluăm cu permisiunea autorului un nou articol al lui Octavian Manea, publicat în Revista 22.

„Cred că asta este ultima mea postare. Este vineri, 22 iulie, ora 12.51. Sincere salutări”. Semnătura aparţine lui Anders Breivik, de 32 de ani, autointitulat Comandant al Cavalerilor Justiţiari. Apoi a urmat carnagiul: a detonat o bombă în zona guvernamentală din Oslo, apoi a luat cu asalt o şcoală de vară, strategic izolată pe o insulă. A tras fără alegere, foc cu foc, în tot ce mişca. Bilanţul? A fost cel mai sângeros atac după cel de-al doilea război mondial întâmplat pe teritoriu norvegian: 76 de morţi şi 96 de răniţi.

More…

Neoagrarianismul în haine de import Răspunde

Camil Ressu, Cosasi Odihnindu-se

Dacă Valeriu Stoica şi Dragoş-Paul Aligică (Reconstrucţia Dreptei, Humanitas, Bucureşti, 2009) propun o dreaptă românească coagulată în jurul conservatorismului liberal care, începând cu anii 1960-1970, a devenit majoritar în sânul dreptei americane,  atingând maxima strălucire în epoca Thatcher-Reagan, Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon (A Treia Forţă : România profundă, Logos, Bucureşti, 2008) schiţează, tot pe baza unor surse de inspiraţie anglo-saxone, o viziune conservatoare perenialistă, comunitariană şi tradiţionalist-agrariană care reface – după o jumătate de secol în care ameninţarea comunistă a forţat conservatorismul să coabiteze cu liberalismul – legătura cu tradiţia conservatoare europeană, antiliberală şi corporatistă, care a inspirat şi dreapta românească interbelică.

More…