Bilanț de putere minoră II 4

Statul român nu a formulat o politică coerentă de stimulare a natalității: nu există destule creșe și grădinițe în România pentru a satisface nevoile acelei părți a populației care este fertilă și activă din punct de vedere economic, nu sunt acordate deduceri de taxe și impozite pentru companiile care ar fi dispuse să construiască creșe și grădinițe pentru angajații lor, iar problema concediului maternal și a indemnizației aferente nu a fost soluționată corespunzător. Eforturile pentru reducerea mortalității infantile sunt departe de a fi eficiente și efective, chiar dacă există planuri în acest sens. Starea precară a sistemului de sănătate și corupția ce îl afectează, sabotează și acele minime eforturi depuse pentru limitarea mortalității infantile. More…

Cum ajunge stânga şi dreapta rezonabilă să se pună aproximativ de-acord, şi problema filozofică care rămâne deschisă (one last time despre avort) 4

Într-un foarte bun comentariu apărut pe portalul Criticatac, Laura Şefănuţ respinge aplicabilitatea argumentului privind dreptul la viaţă în dezbaterea (complexă) care există în jurul avortului şi recurge în schimb la un argument prescriptivist enunţat de R.M. Hare, „regula de aur”, care conchide în mod convingător că „avortul nu este moral, cu unele excepţii”. Aceste excepţii indicate de filozoful britanic, în speţă legitimitatea morală a avortului în cazul în care viaţa mamei este pusă în pericol sau se ştie ca nou-născutul va suferi de afecţiuni congenitale serioase, sunt în esenţă aceleaşi cu excepţiile stipulate în ţările care au interzis avortul, cum e cazul Irlandei sau Poloniei în Europa, ba mai mult, ele sunt chiar acceptate de multe biserici şi culte religioase, inclusiv de Biserica Ortodoxă Română (doctrina actuală a Bisericii Catolice, deşi practic aceeaşi, este prima facie mai puţin cazuistică în această privinţă). Cu toate acestea, Laura Ştefănuţ, consideră că statul nu ar trebui să intervină în această chestiune, că acesta nu ar trebui de regulă să instituţionalizeze moralitatea, ci să lase indivizilor libertatea de acţiune, inclusiv pe aceea de a acţiona moralmente greşit, oferind ca avertisment problemele apărute, din mai multe motive, în perioada comunistă. More…

7 poziţii despre avort, de la o extremă la alta 3

Foarte adesea uităm că democraţia reală este un cadru şi nu o soluţie pentru problemele noastre filosofice şi morale. Conservatori şi socialişti, creştini, musulmani sau atei, ecologişti şi exploatatori ai gazelor de şist, (aproape) oricine are o idee nouă sau interesantă se plasează în afara (nu împotriva) consensului democratic. Şi face eforturi să extindă acest consens în propria direcţie. More…

Scurt îndreptar privind problemele de atitudine, incultură politică şi deficienţă de spirit democratic a ONG-urilor neostângiste (Post-scriptum) 4

Florin Iepan : Născuţi la comandă. Decreţeii (film documentar)

După tentative grăbite de etichetare drept „fascism” sau „legionarism” unele grupuri pro-viaţă sau propuneri legislative în favoarea reglementării condiţiilor laxe de avort din România, reprezentanţii Noii Stângi recurg  acum la comparaţii mai apropiate de adevăruri istorice, însă tentate de acelaşi tip de recurs la epitete hiperbolice.  Într-un comentariu pe portalul Criticatac care analizează proiectul de lege din Parlament,  Oana Dan vorbeşte deja de „neo-decreţei”, facând referire la generaţia numeroasă născută imediat după interzicerea avortului în România (şi adoptarea altor politici pro-nataliste active) de către regimul comunist, prin Decretul 770 din anul 1966.

More…

Scurt îndreptar privind problemele de atitudine, incultură politică şi deficienţă de spirit democratic a ONG-urilor neostângiste 17

Noua stângă este o încrengătură de grupuri şi de idei post-moderne, apărută odată cu “contra-cultura” şi „revoluţia sexuală” a tinerilor din Occident sau din “Lumea Liberă”, cum se spunea atunci, în anii 1960 şi începutul anilor 1970. Dacă la nivelul străzii ea s-a hrănit din muzica rock şi proteste, la nivel ideologic ea a avut la bază o reinterpretare a marxismului pe o filieră anarhică sau libertară, cum se mai spune în Franţa, în opoziţie parţială cu filonul marxismului de stat şi marxismului leninist din deceniile anterioare. Extinzând lupta de clasă marxistă din domeniul economic la cel social şi cultural, ea a dat naştere tuturor mişcărilor ideologice contemporane de stânga, care au ajuns repede într-o poziţie dominată: feminism radical, ecologism radical, „drepturile animalelor”, „anti-elitism cultural”, multiculturalism comunitarian, emancipare sexuală, stiluri de viaţă alternative, consum recreaţional de droguri etc. More…