Ce așteptări am de la guvernarea USL? 2

733786_4484684311719_952097648_n

În măsura în care discursul ideologic contează, trebuie să ținem cont la punctul opt că stânga modernă nu urmărește naționalizarea mijloacelor de producție, ci reglementarea activității private și livrarea de servicii sociale. Astfel, un discurs de stâng justifică o administrație stufoasă și nu neapărat producție economică de stat.

Astfel, „stânga” poate fi mai potrivită să facă privatizări în timp ce „dreapta” este mai potrivită să restructureze administrația.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care au citit multă ideologie (serii de propoziții universale și insensibile cultural) afirmația de mai sus ar putea părea bizară. Dar ea se verifică faptic. Guvernarea Năstase a privatizat, printre altele, SIDEX. Adică 10% din valoarea contabilă a economiei românești și 1-2 % din PIBul României de azi. Pe timpul guvernărilor Tăriceanu și Boc privatizările au stagnat. Guvernul Tăriceanu a blocat creșterea salariilor profesorilor, iar guvernul Boc a aplicat celebra reducere de 25% din salariile bugetarilor.

Pe vremea guvernării Boc am așteptat ca, în loc să taie egal cu 25%, Guvernul să aplice Legea salarizării unitare. Și, în loc să piardă funcționari prin metode „naturale”, să restructureze aparatul de stat în funcție de nevoi. Astfel, am fi avut o reformă reală, pe care guvernele ulterioare nu ar fi putut-o anula cu ușurință. More…

Anunțuri

Scurt îndrumar despre viaţa în Opoziţie Răspunde


Să reducem pentru început confruntările între Putere (USL) şi Opoziţie (oricine critică sistematic USL) la trei situaţii: războiul cultural, lupta pentru Justiţie şi concurenţa economică şi socială.

Războiul cultural se manifestă prin mai multe bătălii, nu întotdeauna purtate de aceiaşi adversari. Avem confruntarea dintre partizanii culturii înalte sponsorizate cât mai generos de stat (ICR dar nu numai) şi cei care nu par să aibă un program cultural (adică USL). Avem bătălia valorică între partizanii şi oponenţii Comisiei Europene, care pune în discuţie tema infailibilităţii Occidentului. Ultimul (dar nu în ultimul rând) războiul mediatic opune Antena 3 celor ce îşi definesc identitatea politică în opoziţie cu Antenele.

Lupta pentru Justiţieare, prin comparaţie, tabere mai bine închegate. În echipament portocaliu stau cei ce cred în independenţa justiţiei actuale, aliaţi cu acei baroni PDL care sunt mulţumiţi de relativa impunitate de care au beneficiat până acum. În echipament roşu cu galben sunt cei ce nu simt că avem o justiţie independentă (adică foarte multă lume, dacă este să ne ghidăm după sondaje). Alături de ei stau cei care simt sau cred că li se apropie laţul de gât şi ar avea de câştigat din schimbarea oamenilor din sistem.

În sfârşit concurenţa economică şi socialăpuneîn balanţă două abordări. Vom returna tot ce se poate – şi promitem că se poate spune Guvernul. Am fi returnat şi noi dacă s-ar fi putut spune Opoziţia dar (1) nu s-a putut decât după ce a venit Victor Ponta la Guvern şi (contradictoriu) (2) concesiile sociale făcute de Guvern ameninţă stabilitatea economică. More…

Finanţele, USL şi cele două paradigme ale corupţiei (early warning) 5

În ultimele zile şi săptămâni s-au acumulat o serie de informaţii despre ce (nu) face guvernul cu banii noştri şi aceste informaţii merită discutate. Astfel, se cheltuie mai puţini bani pe media (TVR) şi diplomaţie culturală (ICR). Vom cheltui (ni se spune) mai puţin cu investiţiile Ministerului Dezvoltării. Cheltuim deja mai puţin cu Hidroelectrica şi vom cheltui (poate) mai puţin cu Oltchim. Chiar şi aşa se pare că nu este de ajuns, aşa că MF a fost trimis să caute sfântul graal al bugetelor: lărgirea bazei de impozitare combinată cu întărirea colectării (1, 2, 3). Cum putem explica deci această serie de evenimente?

Ipoteza 1. Sub masca economiilor USL continuă să urmărească distrugerea instituţională a statului. Din fericire această ipoteză nu pare să se susţină. Insolvenţa Hidroelectrica este deocamdată utilă, TVR nu a devenit (surprinzător!) televiziune de partid şi – la limită – chiar şi ICR are un manager cu un CV potrivit.[i]

Ipoteza 2. Sub masca economiilor USL caută noi oportunităţi de a fura. Această ipoteză cade sub briciul lui Okham. Altfel spus, există căi vechi şi testate de a fura, nu este cazul să inventăm încă una, şi încă sub ochii miraţi ai publicului. More…

Blestemul carismei (The spice must flow) 7

Pe când pregăteam acest articol, cineva relativ apropiat de fenomen mi-a explicat: „Există câţiva care regretă că au penis. Acuma nu pot să ofere decât o gaură prin care să fie penetraţi de Băsescu. Ei ar dori să aibă două”. Argumentul era că asemenea atitudini extreme sunt rare. Totuşi, articolul meu nu este despre carisma lui Traian Băsescu, ci despre rolul carismei în general.

Teza acestui articol este că viziunea „reformiştilor” din „proiectul Băsescu” se bazează în mod fundamental pe rolul pozitiv al personalităţii carismatice în societate şi nu pe o abordare de tip sistem. Dacă vreţi, carisma le furnizează vitalitate şi orientare în universul social la fel cum „mirodenia” furniza aceste beneficii în universul Dune. De aceea am avut material să scriu acest text fără să mă refer mai deloc la preşedinte.

În limbajul bisericilor apostolice carisma (harisma) este aproximativ sinonimă cu starea de graţie (har). În această stare omul are o relaţie aparte cu Dumnezeu şi poate face lucruri extraordinare. Mintea şi inima credinciosului înţeleg însă că nu omul face aceste lucruri ci Dumnezeu prin om. More…

Cum reparăm ce am distrus în ultima lună? 11

Ultimele 30 de zile au reprezentat poate cea mai distructivă perioadă pentru regimul democratic românesc din 1999 încoace. Nu au existat acte de violență masă, guvernul nu a impus vreo stare de urgență sau a scos scutierii pe străzi. În schimb instituțiile statului au fost sub asaltul unei majorități parlamentare care nu a mai (re)cunoscut vreo limitare legală a puterii sale politice – în numele suspendării președintelui s-au depășit regulile jocului democratic. Pe lângă acest asalt instituțional politeia românească se confruntă cu o polarizare fără precedent – atent cultivată de toți actorii politici.

În aceste zile am reflectat la câteva măsuri de bun simț care să consolideze democrația românească. Majoritatea acestor măsuri ar trebui discutate la proxima revizuire a Constituției, iar unele nu sunt nici măcar originale. More…

Spre paradigma maghiară? 6

În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Până la preluarea puterii în urma moțiunii de cenzură ce a dus la căderea guvernului PDL-UDMR-UNPR condus de Mihai Răzvan Ungureanu, USL a reușit să coaguleze o alternativă politică puternică. Acum înfrângerea zdrobitoare a PDL la ultimele alegeri locale, degringolada internă a acestui partid, adoptarea de Parlament a formulei de vot majoritar de tip Westminster, polarizarea politică și spiritul revanșard al USL ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea pe termen mediu și lung a regimului democratic în România. More…