Cum reparăm ce am distrus în ultima lună? 11

Ultimele 30 de zile au reprezentat poate cea mai distructivă perioadă pentru regimul democratic românesc din 1999 încoace. Nu au existat acte de violență masă, guvernul nu a impus vreo stare de urgență sau a scos scutierii pe străzi. În schimb instituțiile statului au fost sub asaltul unei majorități parlamentare care nu a mai (re)cunoscut vreo limitare legală a puterii sale politice – în numele suspendării președintelui s-au depășit regulile jocului democratic. Pe lângă acest asalt instituțional politeia românească se confruntă cu o polarizare fără precedent – atent cultivată de toți actorii politici.

În aceste zile am reflectat la câteva măsuri de bun simț care să consolideze democrația românească. Majoritatea acestor măsuri ar trebui discutate la proxima revizuire a Constituției, iar unele nu sunt nici măcar originale.

  • Trecerea Monitorului Oficial din nou în subordinea Parlamentului;
  • Interzicerea emiterii de către guvern a Ordonanțelor de Urgență cu excepția perioadelor de vacanță parlamentară; Eliminarea procedurii asumării răspunderii guvernamentale;
  • Elaborarea unui Cod Electoral care să conțină toate legile care reglementează tipurile de scrutin din România; Interzicerea amendării sau abrogării acestuia în ani electorali;
  • Eliminarea pragurilor ridicate și nerezonabile în privința înființării de noi partide sau a depunerii candidaturilor pentru demnitățile publice atât la nivel local cât și la nivel național;
  • Renunțarea la alegerea directă a șefului Consiliului Județean sau local – acesta trebuie desemnat în urma componenței și dinamicii acestor consilii;
  • Crearea unui cadru legislativ pentru funcționarea autonomă de dinamica politică a instituțiilor de interes public; de exemplu: CNSAS, CNA, ICR, TVR, Radioul național, Consiliul de Etică, CNATDCU; Funcționarea acestora să se facă pe baza unor Charte instituționale aprobate de Parlament printr-o majoritate de două treimi;
  • Aplicarea legislației anti-trust în domeniul presei și audio-vizualului – dizolvarea marilor trusturi media; Interzicerea deținerii de către o companie sau o persoană care nu este cetățean (sau înregistrată) al unui stat UE sau NATO a unei companii media românești;
  • Schimbarea modului de validare a judecătorilor CCR – ei trebuie validați de parlament cu votul a două treimi din parlamentari;
  • Percheziționarea unui parlamentar să se facă fără încuviințarea prealabilă a camerei din care face parte, ci ca orice cetățean prin mandat eliberat de judecători – în aceste caz de ICCJ;
  • Limitarea numărului de mandate pe care un parlamentar le poate obține – maxim trei mandate;
  • Limitarea numărului de mandate pe care le pot obține primarii și consilierii locali – maxim trei;
  • Diferențierea ariilor de responsabilitate a camerelor parlamentului – Senatul să se ocupe de justiție, politică externă, politica de securitate națională, politică de apărare și politică regională – adică probleme ce țin de dezvoltare regiunilor;
  • Simplificarea procedurii parlamentare;
  • Introducerea moțiunii de cenzură constructive – după model german;
  • Introducerea posibilității amendării constituției de parlament – amendamentul trebuie votat de două treimi din numărul total al parlamentarilor și trebuie validat de CCR prin aviz obligatoriu;
  • Reducerea numărului de parlamentari;
  • Migrația politică reglementată – un parlamentar nu ar trebui să-și schimbe grupul parlamentar de cât o singură dată în timpul unui mandat; Dacă în două mandate și-a schimbat apartenența politică de două ori în al treilea să-i fie interzisă schimbarea acesteia;
  • Pierderea automată a mandatului de parlamentar în cazul conflictului de interese dovedit în instanță; Transparență maximă în privința surselor averii;
  • Moțiunea de suspendare a președintelui să fie votată de două treimi din parlamentari (sau eliminată cu totul – mai multe despre acest subiect într-o postare viitoare);
  • Clarificarea relațiilor dintre președinte și premier;
  • Eliminarea prevederilor conform cărora președintele trebuie să fie arbitrul sistemului politic – acel rol îi revine CCR; Președintele este ales pe bază unui program politic  și cu sprijin partizan – este practic imposibil să satisfacă acest rol; Rolul de arbitru între stat și societate să-i revină Consiliului de Stat – instituție consultativă formată din foști președinți și foști premieri;
  • Premierul să fie „desemnat” în urma dinamicii politice din parlament; Președintele doar să confirme această opțiune;
  • Reglementarea coabitării la guvernare;
  • Dizolvarea parlamentului să se facă mai ușor decât în prezent – președintele să facă acest lucru în orice moment, la propunerea expresă a premierului,  dar nu în timpul vacanței parlamentare sau cu șase luni înainte de alegerile generale;
  • Atribuțiile președintelui să se concentreze în special în ceea ce privește politica externă și de securitate și politica de apărare; În privința celorlalte arii de politici publice să se consulte  și să se coordoneze cu premierul;

Această listă de măsuri nu este exhaustivă. Așă că puteți adăuga și voi măsurile care credeți voi că ar îmbunătăți regimul democratic românesc. Sau puteți să le criticați pe cele propuse.

George VIŞAN

Anunțuri

11 comments

  1. Foarte interesant.

    Totusi doua observatii.

    Eu sustin un parlament bicameral cu suprapuneri de atributii. Nu cred ca lentoarea legislativa este in vre-un fel o problema (poate doar estetica). In schimb gafele normative sunt. Ori Parlamentul s-a facut de ras mult mai rar decat guvernul iin acest sens – vezi legea sanatatii sau deplasarea la Bruxelles.

    Apoi propunerile tale ignora cumva clivajul existent. Ori, realist vorbind, o noua constitutie va trebui sa reflecte acest clivaj. Altfel spus, daca USL castiga „marea batalie politica” vom avea probabil regim parlamentar, clarificarea atributiilor si renuntarea la suspendare. Daca TB castiga… nu stiu, nu mi se pare cá are un proiect de societate.

    Dar, putem sa zicem tot ce ne place, iata propuneri:
    – un sistem de audit regulat, independent si obligatoriu pentru toti marii ordonatori de credite.
    – deschiderea catre cetatenii UE, in anumite conditii de reputatie profesionala, a posturilor in institutii de control (vami, CCR, etc).
    – introducerea mai agresiva a jurisprudentei CEDO in legislatie. Prin armonizarea prevederilor in termen de 45 de zile de catre parlament si permisiunea Curtilor de a aplica jurisprudenta in mod direct.

  2. Exceptand consideratiile personale ale lui Andrei, subiective si normale sunt de acord cu toate propunerile suplimentare aduse.

  3. turnofftheglory: Multumesc pentru eleganta abordarii :). ceva rar zilele astea

    @ George. Daca PDL/ICCd au o viziune si daca tu intelegi acea viziune as fi interesat sa citesc un articol. Deocamdata eu zic asa:

    Viziunea USL & USL ecosystem este : https://civitaspolitics.org/2012/05/07/ce-putem-retine-din-promisiunile-usl/ (partea de final)

    Vizunea celui de-al patrulea proiect (presupunand ca ia forma) ar fi ceva de genul „protocols above people” (https://civitaspolitics.org/2012/07/03/al-patrulea-proiect-pentru-romania-2-the-murmuration-2/)

    Viziunea PDL (cat vad eu):
    – Anticoruptie perpetua (NU ARE treaba cu constitutia)
    – personalism in stilul de conducere (contrazice ambele viziuni concurente)

    Repet, daca mai e si altceva pe acolo m-ar interesa sa vad :). In rest, propunerea ta e interesanta, dar e a ta :).

    • @Andrei:
      Eu nu o sa stau sa ghicesc viziunea ICCD. Oricum faptul ca „Dreapta” se va organiza cu ajutorul lui Neamtu si Papahagi imi cam da fiori reci…
      Ce am scris eu sunt in linii mari ideile mele, ce au reiesit din dispute (unele cu tine), observatii personale si agenda publica.

  4. Pingback: Care sunt raporturile de forţă în societatea românească? « Civitas Politics

  5. Pingback: Care sunt raporturile de încredere în societatea românească? « Civitas Politics

  6. „Schimbarea modului de validare a judecătorilor CCR – ei trebuie validați de parlament cu votul a două treimi din parlamentari;”

    Cred totusi ca ar fi de preferat un CCR depolitizat complet, adica deplin independent; respectiv recrutarea si validarea judecatorilor sa se faca prin alegeri in interiorul corpului magistratilor.

  7. Pingback: 100 de canale prin care legitimitatea devine putere « Civitas Politics

  8. Pingback: Două filosofii de coabitare « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s