Sistemul anti-rachetă: riscuri și perspective 3

Oficiali români şi americani prezenţi la ceremonia din unitatea militară 01871 Deveselu - foto Valentin Ciobîrcă

Ceea ce așteptam de mult timp a avut loc – după 11 luni de negocieri, România și Statele Unite ale Americii au convenit amplasarea elementelor din scutul anti-rachetă la baza aeriană Deveselu din județul Olt. Consider acest lucru o evoluție majoră pentru securitatea României și a Europei. Desfășurarea acestui sistem complex de arme transformă relația dintre SUA și România și o pune pe baze solide, cu perspective pozitive pe termen lung. Prin amplasarea elementelor scutului anti-rachetă în România și Polonia, America re-asigură strategic Europa și întărește relația trans-atlantică.

Oferta americană nu a venit din senin, România nefiind pe deplin mulțumită  de planul administației George W. Bush de a instala elemente ale sistemului anti-balistic american în Republica Cehă și Polonia. Factorii care au dus la schimbarea de optică a Washingtonului în privința desfășurării sistemului anti-balistic în Europa Centrală și de Est au fost:

  • Opoziția Rusiei față amplasarea interceptoarelor și de capabilitățile acestora. Strategia de securitate națională și de apărare a Moscovei pune accentul foarte mult pe armamentul strategic pentru apărare teritoriului sau descurajarea unor agresiuni. Un sistem antibalistic american atât de aproape de granița Federației Ruse, care ar fi putut intercepta rachete balistice intercontinentale rusești ar fi tensionat inutil relațiile cu Moscova.
  • Eficiența scazută a rachetelor GBI din cadrul GMD. Testele de până acum ale acestui sistem au arătat o rată de succes de 50-53% – inaccetaptabil din punct de vedere strategic. Rachetele SM-3 au rată de succes de 89%, sunt mobile (în cazul când funcționează pe o navă dotată cu sistemul  luptă AEGIS) și mult mai flexibile.
  • Ofereau protecție împotriva unei amenințări care nu era actuală.

Ofensiv sau defensiv?

Acest sistem este unul strict defensiv şi prin definiţie, sistemele defensive nu sunt îndreptate împotriva cuiva… (Bogdan Aurescu, secretar de stat MAE)

Aş vrea să fac precizarea că sistemul antirachetă american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei, este un sistem defensiv de apărare a teritoriului României şi al Statelor Unite, de apărare împotriva rachetelor balistice. (Traian Băsescu, președintele României)

Distincția sistem de arme ofensiv sau defensiv este subiectivă.  Sistemele de arme sunt săbii cu două tăișuri. Pentru posesorul unui sistem de arme acesta părea strict defensiv, pentru vecinul sau competitorul său strategic acesta poate fi un sistem ofensiv. Securitatea este în general un joc de sumă zero – securitate mai multă pentru un stat înseamnă pentru alte state mai puțină securitate.

Un sistem anti-balistic poate crea posesorului său impresia de invulnerabilitate în fața unui atac nuclear și îl poate încuraja să declanșeze primul ostilitățile folosind arme nucleare, deoarece riscul de retorsiune este mai mic. Din această cauză a fost semnat în 1972 Tratatul Anti-Balistic între SUA și URSS, care limita fiecare super-putere la 100 de interceptoare situate în jurul capitalelor pentru a sigura supraviețuirea elitelor politice.

Cel mai înalt nivel de securitate …

Aş face o menţiune: în opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antirachetă România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei şi cred că, din acest punct de vedere, putem spune că România şi-a atins un obiectiv important, acela de a-şi garanta securitatea pe termen lung, şi nu conjunctural. (Traian Băsescu, președintele României)

Este o declarație corectă din punct de vedere politic a președintelui Traian Băsescu, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne auto-iluzionăm. Din punct de vedere al securității naționale desfășurare scutului antirachetă în România este un moment de cotitură.  Sistemul anti-balistic însă ne protejează de un anumit tip de amenințări de factură strategică și nu este un sistem național controlat de București – el depinde de interesele și bunăvoința Statelor Unite ale Americii. Sistemul anti-balistic nu ne protejează de un raid aerian masiv sau atac terorist. La capitolul amenințări de securitate la adresa României majoritatea acestora sunt de factură regională și țin de securitate energetică, trafic de persoane și de droguri, crimă organizată și corupție. La capitolul amenițări la adresa apărării naționale cea mai mare dintre acestea constă în subinvestiția în apărare – 85% din echipamentele forțelor armate sunte vechi, demodate și nu respectă standardele NATO. Oare cum ar putea România să-și respecte obligațiile ce-i revin în cazul activării Articolului 5 din Tratatul de la Washington cu asemenea echipamente?

Riscuri generice ale sistemelor anti-balistice:

  • Pot fi copleșite de numărul mare de ținte lansate în cazul unui atac în masă.
  • Pot fi păcălite cu ajutorul contramăsurilor transportate de rachetele balistice.
  • Bazele de lansare ale interceptorilor pot fi atacate și scoase din luptă.

Rezervele rusești

Dacă România acceptă baze americane pe teritoriul său, stârneste imediat un interes mai mare din partea unora dintre forțele radicale împotriva cărora sistemul a fost de fapt creat. Nu știu dacă romanii sau clasa politică înțeleg toate consecințele… Suntem hotărâți să cerem garanții maxime că sistemul european antirachetă nu este îndreptat împotriva potențialului nuclear al Rusiei… (Dmitri Rogozin, Ambasadorul Rusiei la NATO)

Mai fac precizarea că elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse. (Traian Băsescu, președintele României)

În privința îngrijorărilor rusești este bine de notat următoarele:

  • Federația Rusă ar dori să obțină un control cât mai mare asupra acestui sistem de arme ce va fi desfășurat de NATO.
  • Moscova nu este mulțumită de prezența militară americană în Europa Centrală și de Est și mai ales atât de aproape de Marea Neagră. Este poate mai mult deranjată de prezența intereselor americane în vecinătatea sa, decât de scut per se.
  • Jarjele retorice rusești trebuie tratate ca atare, atât de autoritățile românești cât și de public.
  • Federația Rusă era informată de mult în privința intențiilor SUA cu privire la apărarea anti-rachetă.
  • Responsabilii politici români, dar în special cei americani trebuie să semnaleze în mod clar și transparent faptul că acest sistem de arme nu vizează capabilitățile strategice ale Federației Ruse.

Ce obținem noi, direct din această evoluție strategică?

Aceasta este întrebarea de un miliard de euro. Politic și strategic am obținut mult, însă pentru cetățeanul român lucrurile astea vor conta mai puțin. Am putea vedea evoluții pozitive în domeniul apărării:

  • Programul avion multirol – SUA ar urma să trimită un nou document privind eșalonarea plății pentru avioanele F-16. Deadlineul se apropie… O ofertă bună la avioanele F-35A în momentul achiziționării acestora în 2022-2025.
  • Regenerarea și modernizarea  rachetelor HAWK achiziționate din Olanda în 2004, care și în prezent nu sunt operaționale. Raytheon este producătorul atât a rachetelor SM-3 cât și a rachetelor HAWK.
  • Posibilă dotare a aviației militare cu rachete Patriot pentru suplimentarea rachetelor SM-3. Alternativ o baterie americană de rachete Patriot ar putea fi desfășurată în România după modelul polonez. Aceasta este o posibilitate mai mult teoretică.
  • Ajutor american pentru modernizarea altor sisteme de armament sau achiziționarea în regim preferențial a unora noi din Statele Unite.

Este de dorit o prezență mai mare a firmelor americane pe piața românească prin investiții directe. Acest lucru ar genera locuri de muncă, ar aduce tehnologie de ultimă oră în România și i-ar ajuta pe români să înțeleagă mai bine avantajele relației privilegiate româno-americane.

Concluzii

Desfășurarea sistemului antirachetă în România reprezintă cea mai importană evoluție strategică și de politică externă din ultimii 20 de ani. Acest eveniment reprezintă corolarul relației bilaterale româno-americane, începută în 1997. Găzduirea sistemului american anti-rachetă în România prezintă riscuri și avantaje – în acest caz însă avantajele sunt mult mai importante decât riscurile. De pe urma acestui eveniment nu profită numai România, ci și întreagă Europă.

George VIŞAN

Anunțuri

3 comments

  1. @George,
    cu intrebarea ta „Ce obținem noi, direct din această evoluție strategică?” revenim la discutia mai veche. Cert este ca in textul intelegerii nu vor fi precizate „castigurile”noastre. Aurescu chiar a declarat grabit ca nu negociem scut contra visa. Baconschi a avut o singura cerinta, care spune multe, documentul sa fie semnat la nivel de presedinti. Avem deci un „minim”si un „maxim”. E atat de lax ca nici nu vreau sa comentez, mi-ar fi rusine de partea militara, eu daca, sa zicem as fi diplomat, sa ies cu chestii de genul asta
    Comparatiile cu Polonia devin din ce in ce mai putin utile, nu se va intampla sa obtinem ce a obtinut Varsovia.

    • @Semanticus

      Nu cred că „rasplata” pentru scut este doar o intalnire Obama-Basescu (si acesta o evolutie importanta avand in vedere caracterul secundat al importantei Europei in strategia americana). Pur si simplu nu am putut sa ignor posibilitatea unui tratament similar cu cel acordat Poloniei. Nu cunosc ce au cerut romanii. Trebuie sa remarc ca in timp ce la Bucuresti era Ellen Tauscher in SUA, State Department si la Pentagon s-a dus Doru Costea. E un pic cam devreme pentru un raspuns definitiv.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s