Faptul că poți să-ți faci un SRL nu te face automat Bill Gates 1

cropped-untitled[1]

Pentru cine nu mai știe povestea, PfB a propus o relaxare a criteriilor de intrare în politică a unor noi partide (doar 3 membri pentru înființare) păstrând limitări la înscrierea în alegeri. Comisia de cod electoral a acceptat propunerea noastră în ce privește înființarea partidelor. Dar a și ridicat pragul de intrare în alegeri (până a a impune în unele cazuri susținerea a 5% din lista electorală pentru a putea înscrie o candidatură) și a creat un proces de desființare juridică a partidelor care nu depun „suficiente” candidaturi. Plus niște artificii în ce privește finanțarea partidelor și campaniilor asupra cărora nu mai insist.

Posibilii beneficiari, în mod absolut surprinzător, au părut relativ mai puțin interesați de liberalizarea pieței politice și au susținut în unele cazuri bariere impuse de Parlament, deși acestea erau în mod demonstrabil în defavoarea lor. Nu putem exclude un efect de eșantionare aici. Dar cel puțin la fel de probabil este că o parte din cei ce vor să își creeze un nou partid nu înțeleg cadrul legislativ și/sau se identifică aspirațional cu partidele mari. More…

Anunțuri

Cinci grade de (in)satisfacție privind legile partidelor și alegerilor Răspunde

parlamentUnde suntem deci cu efortul? Aș zice că există progrese incontestabile. Înainte de această reformă legile partidelor erau ca muntele Everest: au existat oameni care le-au înfrânt, dar nu prea mulți. Acuma este ca și cum ai avea o companie mică: ți se permite să trăiești atâta vreme cât reușești să navighezi printr-o serie de reglementari care par făcute împotriva ta.

Dar progresul nu trebuie să ne închidă ochii la unele consecințe absurde cum ar fi aceea că un partid local va fi de facto nevoit să candideze la alegerile parlamentare. Sau cum ar fi aceea că candidații fantomă depuși pentru a evita radierea ar putea avea dreptul să deconteze cheltuieli de campanie. Sau că partide care câștigă alegeri ar putea fi radiate.

Deci suntem la un grad de fericire. Avem progrese, dar legea nu are întotdeauna sens (cel puțin pentru noi). More…

Suprimarea votului diasporei Răspunde

IMAG0135

Guvernul avea la dispoziție o serie întreagă de măsuri prin care putea între cele două tururi de scrutin să îmbunătățească organizarea alegilor în diaspora: suplimentarea secțiilor de votare în țările unde s-a înregistrat un aflux mare de cetățeni români la urne, desființarea acelor secții de vot unde prezența a fost sub așteptări și redirecționarea resurselor spre zonele cu aflux mare de votanți, precum și organizarea în afara ambasadelor și a consulatelor a unor secții de vot cu ajutorul organizațiilor de români și a bunelor oficii a statelor gazdă. Ministerul Afacerilor Externe, organizatorul scrutinului în afara țării, de comun acord cu Biroul Electoral Central putea, atât în turul întâi cât și în turul al doilea, să prelungească programul de vot al secțiilor de votare din străinătate.

De ce au fost obstrucționați administrativ românii din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014?

Răspunsul este brutal de simplu: deoarece la nivelul conducerii PSD, partidul aflat la guvernare și al cărui lider candida la funcția supremă în stat, s-a crezut că românii din afara granițelor votează „instinctiv” împotriva lor. Mai mult în spatele unei participări sporite a diasporei la alegeri PSD suspecta că s-a ascunde o fraudă electorală. După alegerile din 2009 PSD, dar și PNL, au lansat acuzații de fraudă în diaspora mai ales cu privire la modul cum s-a desfășurat votul la Ambasada României de la Paris. Alte acuzații de fraudă au vizat, la vremea respectivă, filialele Institutului Cultural Român. Niciuna dintre aceste acuzații de fraudă electorală nu a putut fi dovedită, însă credința că votul din diaspora din 2009 a persistat la nivelul PSD și mai apoi al USL. More…