Despre ţigani, adică romi (limbă, cultură şi reproducere culturală) Răspunde

romi

Unele culturi, fiind poate complexe conform criteriilor interne, nu au acel tip specific de complexitate care să le permită oamenilor să trăiască şi să prospere în lumea modernă. Iată o frază care poate înfuria o gamă largă de militanţi. Din fericire, există o frază mai greu de contrazis. Unele limbi, fiind poate complexe conform criteriilor interne, nu au acel tip specific de complexitate care permite oamenilor să trăiască şi să prospere în lumea modernă.

Astfel este limba şi cultura romani, astfel a fost limba şi cultura valahilor. Despre valahi am scris într-un articol trecut, cu scopul specific de a nu ajunge să fie catalogat ca un rasist fără speranţă. Despre romi vom vorbi acum.

More…

Anul neîncrederii noastre 7

Pe tot parcursul anului 2012 politicienii şi instituţiile ne-au tratat (pe unii sau pe alţii) cu condescendenţă şi aroganţă. Nu numai că opţiunile noastre politice au fost catalogate ca ne-legitime, ci însăşi dreptul nostru de a pune întrebări şi a aştepta răspunsuri a fost privit cu suspiciune. Soluţia deci este ca fiecare om şi fiecare instituţie să înceteze judecăţile şi clasificările morale şi să înceapă a răspunde într-un mod respectuos.

Societatea este asemeni unui râu. Râul poate fi îndiguit şi transformat într-un canal navigabil sau o salbă de lacuri cu hidrocentrale. Dar el nu poate fi forţat dincolo de o anumită limită. Nu ai cum să îl faci, spre exemplu, să curgă înapoi. Iar simpla persistenţa în efort nu se numeşte eroism decât dacă este însoţită de cunoaşterea râului. Altfel vorbim de simplă încăpăţânare.

Avem deci surse diverse care sugerează că mai multe instituţii sunt într-o scădere a încrederii. Există excepţii: încrederea în autorităţile locale se consolidează în 2012; încrederea în ONGuri creşte din aprilie trecut şi până astăzi; chiar şi încrederea în sindicate are o creştere în zig-zag care seamănă mult a stagnare. Chiar şi aşa, încrederea în instituţii centralizate, naţionale sau supra-naţionale a scăzut în 2012. More…

Starea analizei politice în online IV 1


Când am scris ultimul episod din această serie mă așteptam în optimismul meu să am material săptămânal. S-a dovedit că nu. Și nu pentru că tastaturile ar fi amuțit. Dimpotrivă. Dar am putut asista la dezbaterea epică dintre cei ce gândesc cu mintea și cei ce „simt cu inima că au în față o armată de învingători”. Citatul este (aproximativ) din dl. Ungureanu dar se aplică la fel de bine și entuziaștilor USL.

Ce s-a scris nou? More…

Raport despre analiza politică în online (III) 16

Să ne înţelegem. Toţi autorii citaţi sunt(em) profesionişti desăvârşiţi. Mai rău, suntem profesionişti români care tind să lucreze pentru alţi profesionişti români. În această calitate, nimeni nu poate avea „bias”. Limba nu are cuvânt pentru aşa ceva: părtinire ar fi o traducere extrem de aproximativă, care nu face dreptate termenului. Cum nu există nici cuvântul „parţial” în limbă, rezultă clar că suntem cu toţii imparţiali. Acestea fiind spuse, Turambar este citat de însuşi Ponta, Barbu este admirat de grupul ARDistilor care mai cred în aritmetică iar subsemnatul a fost în Piaţa Universităţii şi acuma primeşte like-uri discrete şi comentarii vituperante din toate direcţiile.
More…

Raport despre analiza politică în mediul online (open source intelligence) 1

Când am scris episodul trecut ale acestei serii nu știam că am început o serie. Dar am spus atunci că informația furnizată în mediul online va fi mai multă și mai bună decât cea care vine pe alte canale și deocamdată, speranțele s-au împlinit. Avem destule materiale pentru un nou articol și, mai mult, speranță că cifrele și analizele vor continua să vină până de alegeri în ritm alert, astfel încât să mai apucăm să scriem măcar două episoade.

Unde mergi tu încredere?

Mircea Kivu observă decăderea încrederii în toți politicienii și demnitarii români, inclusiv Mugur Isărescu.

Este evident, în fața acestor cifre că vedem o deteriorare a încrederii în clasa conducătoare în ansamblul ei, distribuită relativ egal între reprezentanții acesteia, politici sau apolitici. Căderea este, foarte aproximativ, de 1/3 din iunie până în octombrie.

Printre altele, domnul Kivu așteaptă ca să vedem efecte inclusiv într-o prezență scăzută la vot. În episodul anterior am văzut cum Barbu Mateescu (Sociollogica) a identificat existența unui electorat mai nehotărât al USL. Astfel, la o prezență mai mică la vot sondajele analizate de el proiectau un scor mai mic USL. Vorbim însă de lucruri diferite. Neîncrederea crescândă identificată de Mircea Kivu este o sursă separată de absenteism (și este mascată probabil în graficele lui Barbu Mateescu în zona celor hotărâți să nu meargă la vot). Pe de altă parte nu putem exclude cu totul un scenariu vot atipic, în care prezența est asigurată mai degrabă de respingere (vot negativ) decât de încredere. More…