Când am scris ultimul episod din această serie mă așteptam în optimismul meu să am material săptămânal. S-a dovedit că nu. Și nu pentru că tastaturile ar fi amuțit. Dimpotrivă. Dar am putut asista la dezbaterea epică dintre cei ce gândesc cu mintea și cei ce „simt cu inima că au în față o armată de învingători”. Citatul este (aproximativ) din dl. Ungureanu dar se aplică la fel de bine și entuziaștilor USL.

Ce s-a scris nou?

Mircea Kivu propune pe Facebook, o medie mobilă a tuturor sondajelor de la crearea USL.

Media mobilă are avantajul că regularizează zig-zagul haotic al sondajelor și ne arată o tendință elegantă. Metoda nu este însă fără cusur. Diferențe între 48 și 52% pentru USL nu sunt nevinovate. Chiar dacă admitem că sursa diferenței este estimarea prezenței la vot, tot rău este. Două metode ce produc rezultate atât de diferite nu pot fi amândouă în mod egal onorabile.

De aceea media va fi influențată de numărul de cercetări comandate de fiecare tip de design. Adică de bani. Chiar și așa, preferăm această abordare celei de a ne încrede total în una sau alta dintre casele de sondaje.

Pe Civitas Politics am discutat despre rădăcinile electorale ale poziției euro-critice a liderilor USL. Privind date destul de vechi (Eurobarometrul de primăvară) putem vedea că, deși românii nu sunt mai euro-sceptici decât media Uniunii, au o tendință cu totul particulară de a aștepta soluții pentru criza economică de la guvernul național. Mai multe detalii aici.

Va câștiga USL 60% din voturi?

În mod normal nu. Este adevărat că în ultima vreme au apărut mai multe sondaje care sugerează această posibilitate. Dar USL este într-o anume scădere, dată aparent de încrederea propriilor alegători că vor câștiga oricum, deci nu are sens să meargă la vot. Probabil contează aici și orizontul diferit de așteptare. Alegătorii USL își pun speranțele în amenințarea suspendării, pe care nu pot să o influențeze. Cei ai ARD speră că premierul le va fi făcut cadou și atunci fiecare parlamentar în plus crește stabilitatea coaliției.

Oricum ar fi, scăderea se vede în mai multe surse. Se vede întrucâtva și pe graficul lui Mircea Kivu – deși pe termen scurt acolo chiar riscăm să adunăm mere cu pere. Barbu Mateescu o numește masivă şi consistentă. Apare chiar și la Turambar, dar acolo este atât de lină încât seamănă mai mult cu o stagnare.

În sfârșit, există și diferența între discursul respondenților așa cum este el raportat în sondaje și comportamentul acelorași în realitate. Turambar estimează o diferență de -6% (USL) față de proriiul sondaj, ceea ce este semnificativ.

Oarecum în răspăr cu toate aceste fapte avem „efectul Băsescu”. Evenimentele din ianuarie nu au fost prezise de trenduri multi-lunare ci de celebra aroganță a lui Traian Băsescu față de Raed Arafat. Față de acel moment președintele a moderat tonul, dar nu teribil. În plus, ca să „ajute” dl. Videanu tocmai l-a acuzat pe Victor Ponta că ar avea un rol în suicidul procurorului Panait (sic). Asemenea izbucniri de revoltă nu pot fi prevăzute. Sunt totuși înclinat să cred că, în ciuda eforturilor discrete ale Antenei 3, efectul Băsescu nu se va produce decât după alegeri.

Dacă vreți să vă jucați cu sondaje exit-poll și în ziua alegerilor puteți găsi lista operatorilor autorizați la Colțu’ Străzii. Dar o faceți pe răspunderea domniilor voastre – pe măsură ce momentul fatidic se apropie, calitatea datelor devine tot mai… trepidantă.

Cine vine la vot

Menționam în episodul trecut că există două explicații ale prezenței slabe la urne. Mircea Kivu observă căderea generală a încrederii și prognozează o scădere a prezenței la vot care nu are neapărat caracter partizan. Barbu Mateescu în schimb are o ipoteză (semnificativ mai veche) care spune că electoratul ARD este mult mai bine mobilizat (se comportă ca un nucleu dur), iar al USL ceva mai moale și de aceea scăderea prezenței s-ar face preponderent din voturile USL. (Desigur ipotezele nu sunt cu absolut exclusive, putem avea o scădere pe fondul neîncrederii general și o scădere adițională care să afecteze doar partea moale a electoratului USL.)

Prima ipoteză pare să se confirme, și se va confirma cu atât mai ușor cu cât va fi mai frig afară. Cea de a doua însă se află într-o poziție mai delicată (nu intru aici în detalii). Dacă și ARD (nu doar USL) se va afla într-o scădere semnificativă în numărul absolut de voturi, vor merita cercetate post-factum modificările de structură. Altfel spus, să vedem dacă dizidența unor grupări vizibile online precum Blogary sau ILD ori atitudinea pro-uninominală din La Colțu Străzii sunt reprezentative pentru o felie de electorat tânăr și urban sau este totul o furtună într-un pahar de apă virtuală.

Ce ne facem după alegeri?

Este o iluzie să credem că scorul la urne reprezintă raportul de forțe din societatea românească. Între cei ce nu vin la vot, raportul este mult mai defavorabil ARD și Traian Băsescu (Barbu Mateescu) iar mobilizarea lor a jucat un rol semnificativ la referendum (Andrei Tiut). Pornind (și) de la acest raport de forțe USL are toate motivele să anunțe cartea suspendării și chiar să o joace dacă este nevoie. Pe Context Politic am analizat diversele scenarii în care se poate sau nu ajunge la asemenea gesturi extreme.

Andrei Tiut

PS: După cum probabil observați „raportul despre starea analizei politice în online” devine din ce în ce mai mult o descriere a unui număr limitat de voci. Dacă demersul vi se pare interesant, vă rugăm să sugerați și alți autori. Criteriile sunt ca analiza să fie bazată pe fapte (nu musai cifre, dar ajută) sau să fie predicții falsificabile empiric într-un timp determinat.

De asemenea, și temele se repetă parțial dar, din fericire!, asta se va schimba după 9 decembrie.

PPS: La închiderea articolului văd că Turambar a publicat un nou sondaj în care USL are doar 59%. Nu contrazice nimic din cele scrise mai sus.