Avem o serie de estimări optimiste (dar nu aberante) făcute de participanţii la protestele împotriva proiectului de exploatare de la Roșia Montană pentru ultimele 4 săptămâni: 20.000 – 15.000 – 5.000 – 10.000. De ce avem 5000 în penultima săptămână? – Evident pe motiv de vreme rea. Dar dacă aveam vreme bună, câţi veneau? Păi punem datele în LibreOffice, facem o regresie liniară şi obţinem o cifră frumoasă şi intermediară: 12858. Evident, o să îmi iau bobârnace de la amicii mei de formaţie matematică că am intrat cu Libre în altarul statisticii; dar, serios, oricum lucrăm cu aproximări grosiere.

Apoi calculăm raportul dintre prezenţa estimată pe ploaie (5000) şi cea extrapolată (12858). Rezultă că aproximativ 60% din participanţii potenţiali vor sta acasă dacă plouă. Avem deja suficiente date să facem o extrapolare pe săptămânile care vin atât pentru „vreme bună” (regresii liniare) cât și pentru „vreme rea” (% din prezența pe vreme bună) .

Că să nu avem în aceleaşi linii de grafic şi fenomene observate şi extrapolări, să facem un grafic mai corect (deşi mai greu de citit). Linia neagră reprezintă fenomenele (demonstraţiile) observate. Celelalte două linii sunt extrapolările oferite de software.

Să folosim şi alt set de date, anume cel de la Hotnews. Acest set este destul de inconsistent: uneori situl ia de bune estimările protestatarilor, alteori pe ale jandarmilor. Forţând totuşi, calculul, reiese următorul grafic.

Ce au în comun aceste două grafice este data de 20 octombrie. Atunci apare ultima valoare extrapolată; după aceea ajungem la zero. Înainte să proclamăm că ultima manifestaţie va avea loc (cel târziu) la această dată, să ne uităm puţin pe ipotezele implicite din acest grafic.

(1) În primul rând am presupus că tendinţa participării este liniară. Datele (nu ale Hotnews ci ale organizatorilor) permit să speculăm şi o distribuţie curbă, cu aterizare mai lină. Dacă este adevărat, trebuie totuşi să ne gândim că ar putea apărea în curând şi tendinţe de accelerare. Privit de la sol, o un marş de 10 000 şi unul de 20 000 arată cam la fel, adică nu i se văd capetele. De aici şi o atmosferă uşor euforică: la fiecare ediţie de până acum am auzit „parcă suntem mai mulţi ca niciodată”. Odată ce marginile încep să se vadă, am putea vedea un efect de descurajare. Să presupunem că cele două efecte se compensează.

(2) Mai important este să ţinem cont că, istoric, manifestaţia nu prea a scăzut sub 2 000 de inşi decât sub presiunea jandarmilor (vezi şi Represiunea de catifea). Să spunem că aceştia sunt nucleul dur, care se va risipi mai greu.

(3) În sfârşit, se înţelege de la sine că un gest spectaculos al USL (să zicem aprobarea proiectului în Comisie) poate să atragă o creştere a nemulțumirii.

Deci, putem să zicem aşa:

Dacă (1) tendinţa de descreştere este într-adevăr liniară şi (2) nu apar evenimente spectaculoase cu potenţial de mobilizare atunci (3) pe data de 20 oct (cel târziu) va avea loc ultima manifestaţie în actualul format. După aceea fie (3.1) ea va înceta să existe, fie(3.2) va fi redusă la un nucleu dur de până în 2000 de oameni (1000 pe vreme rea). După acest punct de inflexiune USL ar putea încerca să pună presiune graduală pe manifestanţi prin intermediul Jandarmeriei.

Bun. Să ne uităm acuma pe cifrele estimate pentru evenimentele viitoare

	Organizatori (vreme bună)	Organizatori (vreme rea)	Hotnews (vreme bună)	Hotnews (vreme rea)
13 oct	6429	2500	4715	2261
20 oct	3215	1251	1858	891

USL nu pare să dorească să provoace populaţia ci mai degrabă să tărăgăneze. Vor putea organizatorii să re-inventeze protestul?

Andrei Tiut

Notă: Să mai insistăm odată. Numărul de observaţii pe evenimente reale este foarte mic. Asta nu ar fi o problemă imensă în sine, căci, dacă evenimentele sunt puţine, participanţii sunt mulţi. Problema este că la 4 estimări avem 4 erori. Aceste erori se pot compensa, sau pot devia graficul în direcţia greşită.