Prolog. Pentru săptămâna trecută prognozasem că participanții se vor auto-număra până vor ajunge la 6500. Pentru săptămâna aceasta aceeași prognoză arăta cam 3000 de participanți (din nou: auto-evaluare a protestatarilor). Apoi din 27 ale lunii stabilizare undeva în jurul cifrei de 2000 („nucleul dur”) și apoi stingere. Săptămâna trecută au venit, după estimările protestatarilor, 5000 de oameni, probabil pe fondul disputelor privind traseul (cu sau fără DNA).

De atunci s-au întâmplat o serie de evenimente suficient de spectaculoase. Guvernul a girat cea mai prost gândită operațiune de plasare a unei sonde. Protestatarii au supralicitat ținând un moment de reculegere pentru un mort viu și huiduind pe cei care spuneau rugăciunea Tatăl Nostru. Apoi luneta mașinii lui Daniel Barbu s-a spart, fie de tristețe, fie pentru că unii protestatari (sau provocatori) bătuseră cu pumnul în ea. Merită discutat ce efecte au aceste evenimente

Tactici  de comunicare. Din cele trei teme (mortul viu, rugăciune, lunetă) USL și Guvernul se referă mai ales la a treia. Cel mai probabil primele două își vor atinge maximul de potențial abia după proteste, balansând ca imagine eventuale abuzuri ale jandarmilor.

Uniți Salvăm, canalul cel mai mediatizat al protestatarilor, acționează reactiv. Pe pagina grupului primele două teme par să lipsească cu desăvârșire, în timp ce pentru a treia se s-a depus un oarecare efort de contracarare. Pe scurt – și ca de obicei – USL dictează agenda publică.

În rest, se continuă eforturile de mobilizare. După marșul de miercuri (unul dintre cele mai lungi în km din istoria democrației) se așteaptă mobilizări la Câmpeni („Marea adunare a moților”/ „Ziua mondială de luptă anti-fracking”) și București („Duminica în familie”). (Articolul a fost scris vineri). Este un nou nivel de răspândire în spațiu, care se suprapune cu scăderea constantă a numărului de participanți/

Semne ale prezenței la proteste pentru duminică 20 octombrie

(1) Prezența anunțată la eventul de pe FB = ~1800. Cea mai mică din ultimele săptămâni. În mod tipic, prezența este aproape de 2 ori cea anunțată.  Însă dacă ne apropiem de nucleul dur am putea vedea o mai mare disciplină în a se inscrie în avans pe Facebook.

(2) Lozincile scandate miercuri au părut a fi mai variate decât oricând. Situația seamănă cu cea din 2012. Atunci când manifestația reunea grupuri diverse nu se puteau impune decât sloganurile care reprezentau cel mai mic numitor comun. Pe măsură ce în piață a rămas „grupul lui Claudiu Crăciun” manifestația a devenit mult mai omogenă și sloganurile mai variate. Și de data aceasta se pare foarte plauzibil că miercuri în stradă a rămas nucleul cel mai hotărât.

Prognoză asupra manifestației de duminică

Prezență: un nucleu dur de cam 2000 de oameni, plus câțiva (câteva sute?) de manifestanți. Poate 3000 în total pe un mic puseu de indignare. Poate sub 2000 dacă mobilizarea de la Câmpeni ajunge să „fure” din cea din București. Ceea ce nu mă aștept să văd este o mare de oameni indignați care să combine furia de miercuri cu numere de ordinul zecilor de mii cum vedeam acum doar câteva săptămâni

Potențial de violență a statului: la latitudinea Guvernului. Orice intervenție de succes a statului contra manifestanților într-o societate democratică se bazează pe abilitatea de a separa rezonabil radicalii de moderați. Evident, „radicali” și „moderați” înseamnă lucruri diferite de fiecare dată. Ideea este, însă, că violența se aplică mai ușor unui grup care nu pare imaginea în oglindă a cetățeanului de rând și/sau profesează idei inacceptabile pentru larga majoritate. În momentul de față „radicalii” s-au separat singuri (cu sau fără ajutor din partea unor agenți provocatori).

Potențial de violență a manifestațiilor. Dincolo de indignările pioase, există elemente de discurs care pot fi precursoare ale violenței. La București manifestanții simt că au atins limitele abordării de până acum; la Câmpina s-a oferit o proclamație al cărei preambul neagă dreptul autorității centrale de a legifera și hotărî pentru moți. Guvernul are grijă să exagereze și să popularizeze aceste probleme. Astfel, părinții cu copii, bolnavii și poate chiar protestatarii iremediabil pașnici vor avea grijă să stea acasă până își dau seama „cine este acum în stradă”. Dealtfel, cel puțin în social media unde se vede mai ușor, majoritatea celor care aveau o simpatie rezervată față de manifestații par să fi luat distanță preventiv. Vom avea în stradă un procent mai mare de furioși și poate nu suficient estrogen (în sensul că „estrogenul salvează fenomenul”). Mixul va deveni din ce în ce mai incendiar pe măsură ce manifestanții obosesc și unii pleacă acasă. Nu știu dacă va exista violență dar tind să cred că va exista un moment în care intervenția fermă dar non-violentă a jandarmilor va avea o șansă rezonabilă să producă un răspuns violent al pieței.

*

Dată fiind frustrarea acumulată de protestatari și potențialul Guvernului de a acționa mai liber, este posibil ca la nivelul străzii lucrurile să fie mai agitate decât oricând. Dar la nivelul societății (dacă guvernanții nu fac iarăși prostii) zgomotul va marca doar re-instaurarea liniștii. Cel puțin pentru moment.

Andrei Tiut

Update: 5000 de oameni cf. Hotnews (față de 4000 săptămâna trecută conforma aceleiași surse). Cele mai entuziaste estimări ale protestatarilor dau 10000. Ce am subestimat? Greu de spus acuma, dar probabil reacția negativă a bucureștenilor la campania de amenințări indirecte dusă de guvern.

Update 2 (luni 21.10): Cel puțin o sursă sugerează ca o parte din participanții la mitingul pro-Unire au trecut la mitingul anti-RMGC.