Deși o țară mică atît ca suprafață cît și ca populație, Estonia a devenit lider mondial în tehnologie și, de cînd a aderat, este un mic miracol al zonei Euro. Cînd majoritatea membrilor au suferit recesiune, economia estoniană a crescut. Estonienii și-au recăpătat independența față de URSS destul de tîrziu, în 1991. Interesant este că astăzi, aproximativ 325 000 de ruși încă locuiesc în Estonia, care are o populație totală de numai 1,3 milioane, arată stat.ee.

Ce înseamnă numerele astea? Înseamnă că nu e tocmai ușor să se ia decizii „pro-europene”, dacă vreți, sau pro-integrare, din cauză că o bună parte din populație are relații strînse (rudenie sau de orice alt fel) cu naționali ruși de peste graniță.

Este poate de înțeles faptul că anumite grupuri de interese din Rusia încă păstrează legături cu grupuri politice din state ex-sovietice, însă este poate mai greu de conceput faptul că legăturile acestea sînt atît de stînse încît să încline balanța în favoarea unui candidat la primăria unei capitale a Uniunii Europene.

În contextul acesta, alegerile locale de astăzi din Tallinn ridică niște semne de întrebare cu privire la corectitudinea lor.

Actualul primar al Tallinului, Edgar Savisaar, e unul dintre exemplele care aduce la lumină astfel de relații mai puțin curate. A fost acuzat, printre altele, că a făcut trafic de influență pentru moscoviți, din partea cărora primarul ar fi primit 1,5 milioane de dolari pentru a crește influența Rusiei în Estonia. Mai mult decît atît, media estoniană a mai punctat și faptul că presupusa sumă primită de Savisaar e aceeași cu cea cheltuită pentru construcția unei biserici ortodoxe rusești în cea mai populată zonă a capitalei. Surse Wikileaks au confirmat informația.

Savisaar s-a mai aflat în funcție între 2001 și 2004, iar actualul mandat a început în 2007. În ambele mandate, a candidat din partea Eesti Keskarakond, principalul partid de centru-stînga al Estoniei. Poate mai puțin relevant este faptul că Savisaar a cumpărat o întreagă insulă aproape de granița cu Rusia, în 2011. Ne putem abține de la insinuări, însă nu auzi în fiecare zi despre primari proprietari de insule.

Cu cîteva zile în urmă, doar doi candidați rămăseseră cu șanse reale pentru a ocupa funcția de primar în Tallinn: Savisaar și mai puțin cunoscutul Eerik-Niiles Kross, candidat din partea Isamaa ja Res Republica Liit¸un partid conservator, de centru-dreapta. Ieri însă, cu 24 de ore înaintea alegerilor, a apărut pe pagina de internet a Interpolului un anunț conform căruia autoritățile de la Moscova îl caută pe Kross în vederea urmăririi penale împotriva acestuia pentru… piraterie. Aparent, mandatul lui Kross datează din 2012, iar Interpolul a știut despre el, însă a cerut membrilor să nu-l ia în considerare. Este deci o coincidență faptul că anunțul a apărut pe siteul Interpolului cu o zi înainte de alegeri? Tot ce se poate.

Situația este puțin tragicomică și arată că există totuși legături între guvernul moscovit și state care s-au aflat pînă la începutul anilor ’90 sub influența Uniunii Sovietice. Și chiar dacă aceste presupuse legături ar fi simple presupuneri, e clar că există o încercare din partea Rusiei de a stîrni nostalgie în rîndul conaționalilor ruși (dar nu numai) care trăiesc în afara granițelor.

Deci poate că ar trebui să ne întrebăm dacă această legătură există și în cazul României și ce valoare mai are ea la 23 de ani de la Revoluție. Probabil că nu mai are nicio valoare reală pentru România, dar are cu siguranță valoare pentru state ca Moldova și Ucraina, care se află în acest moment la o răscruce geopolitică.

Cît despre alegerile locale de astăzi din Estonia, va fi interesant să vedem dacă pagina de internet a Interpolului l-a ajutat pe Kross să devină primar sau dacă Moscova a reușit să-și mențină candidatul preferat în funcție.

Marius Șuiu