De ce a cumpărat România avioane F-16… 5

Cate-Blanchett-by-Annie-Leibovitz 640_460

Epopeea modernizării aviației militare românești s-a încheiat în luna iulie prin confirmarea deciziei de achiziționa avioane F-16 aflate în uz din Portugalia și Statele Unite ale Americii. Programul avion de luptă multirol a fost unul din programele fundamentale de modernizare a forțelor armate după aderarea la NATO și cel mai costisitor, fiind estimat la 4,5 miliarde de dolari.

Cum s-a ajuns în situația de acum?

Lipsa de voința politică, blocajul instituțional cauzat de conflictul dintre președinte și premier din perioada 2005-2008, dar mai ales criza economică și financiară izbucnită în 2008 au afectat programul de modernizare al Forțelor Aeriene. Decizia de achiziție a fost amânat până în momentul în care capacitatea de apărare a spațiului aerian a fost pusă în discuție de vechimea avioanelor MiG-21 Lancer aflate în dotare. Practic dacă în acest an nu se lua o decizie este greu de crezut că România și-ar mai fi putut proteja spațiul aerian după ieșirea din dotare a avionelor MiG-21 în 2017.

De ce este necesară achiziția?

Modernizarea aviației militare este necesară pentru asigurarea suveranității spațiului aerian, pentru descurajarea eventualelor agresiuni, sprijinirea forțelor terestre și navale, precum și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din statutul de membru al NATO. Ultimele declarații ale ministrului apărării Mircea Dușa indică faptul că există amenințări la adresa suveranității spațiului aerian, aeronave străine neindentificate apropiindu-se de limitele spațiului aerian românesc, cel mai probabil pentru a testa viteza de reacție a aviației militare și a apărarii anti-aeriene.

f-16_burnout

De ce a fost preferat F-16 și nu alt model disponibil pe piață?

Pentru a afla motivul pentru care România a optat pentru modelul F-16trebuie să aruncăm o privire pe nota de fundamentare transmisă Parlamentului o dată cu proiectul de lege privind achiziția. Pe scurt achiziția unor aeronave în uz era mai convenabilă din punct de vedere financiar decât a unor avioane noi, iar din punct de vedere operațional asigură un grad înalt de interoperabilitate cu NATO și Statele Unite ale Americii, avionul F-16 fiind modelul cel mai numeros aflat în dotarea Alianței. Acest ultim aspect este foarte important deoarece înseamnă că piesele de schimb și expertiza necesară pentru repararea și operarea acestor aeronave sunt disponibile în cantități relativ mari și costa foarte puțin. Au fost produse peste 4500 de avioane F-16, din care mai zboară în prezent vreo 3000 – o cantitate impresionantă pentru un avion de vânătoare post-belic. Modelul F-16 este mai ușor de operaționalizat în aviația militară românească deoarece modernizarea avioanelor MiG-21 s-a realizat utilizând sisteme derivate din electronica utilizata pe F-16 și mulți piloți români au avut ocazia să zboare pe modelul american. Un alt motiv pentru care a fost preferat modelul F-16 este tranziția mai ușoară către un model de generația a 5-a, în acest caz avionul american F-35 Lightining II cunoscut și ca Joint Strike Fighter. Factorul politic nu trebuie neglijat în această achiziție, Românie căutând să-și consolideze relația strategică cu Statele Unite și sa-și sporească credibilitatea ca aliat. 

Au existat și alte alternative?

Din nou pentru a afla un răspuns trebuie cercetată nota de fundamentare. Astfel aflăm că MApN a studiat oportunitatea achiziționării a mai multor tipuri de avioane multirol, bimotoare sau monomotoare, și a căutat modalități diferite de achiziție. Din cauza costurilor de achiziție ridicate au fost luate în considarare în final doar avioanele monomotor, ceea ce înseamnă că practic competiția a fost redusă la două modele: avionul suedez JAS-39 Gripen și avionul american F-16.

Ca modalități de achiziție au fost luate în considerare cumpărarea de modele noi, achiziția în leasing operațional și achiziția de avioane în uz („la mâna a doua”). Din cauza lipsei fondurilor achiziția de avioane noi a ieșit probabil rapid din discuție, leasingul operațional a fost considerat per total mai scump (rate+dobândă+valoare reziduală) și în plus nu asigura nici suveranitatea operațională (desfășurarea în afară țării, utilizarea pentru alte misiuni decât cele agreate în contract erau supuse aprobării statului care deține avioanele până la finalizarea contractului). Singura variantă practică posibilă în climatul economic de astăzi a fost achiziția la „mâna a doua”.

România a ales un moment delicat din punct de vedere tehnic pentru a-și moderniza forțele aeriene, tranziția de la generația a patra de avioane de vânătoare multirol la generația a cincea. Astfel pe piața globală se găsesc disponibile trei generații de avioane multirol: a patra (F-16, F-18, MiG-29, Su-27), 4.5 (Eurofighter Typhoon, Rafale, JAS-39 Gripen) și generația a cincea (F-35). Exista deci riscul ca România să selecteze un model care în urma progresului tehnologic să devină demodat destul de repede (cel mai mare risc fiind în cazul avioanelor din generația 4.5). În cazul achiziției de avioane în uz acest risc se reduce deoarece ele vor fi folosite ca „punte” spre generația a 5-a – cel puțin așa a fost gândită achiziția, investiția inițială fiind mai mică decât în cazul unor aeronave noi.

Punctele forte ale achiziției:

  • Este un fel de pachet all inclussive militar în cele 628 de milioane de euro intrând avioanele, antrenamentul piloților, pregătirea personalului tehnic, reparația și modernizarea avioanelor, pachetul de armament (care de obicei se achiziționează separat), șisuportul logistic inițial.

  • Este un acord interguvernamental între Portugalia, Statele Unite și România. Modernizarea și reparația capitală a avionelor se face prin programul Foreign Military Sales al SUA, comanda urmând a fi tratată de furnizori ca fiind una pentru guvernul american și va fi gestionată de acesta în numele României. Acordul interguvernamental exclude orice fel de discuție despre comisioane ilegale sau corupție.

  • Avioanele vor trece printr-o reparație capitală, remotorizate și modernizate la ultimul standard F-16 AM/BM.

  • Plata se va face în rate timp de 4 ani.

  • Vor reprezenta un salt tehnologic și operațional important pentru Forțele Aeriene Române obișnuite să opereze cu avioane proiectate în anii 50.

Punctele slabe ale achiziției:

  • Este vorba de modele din prima generație de avioane F-16, respectiv din seria A/B care au trecut prin procesul de Mid Life Upgrade (MLU) pentru a avea aceleași capabilități și caracteristici operaționale ca modele F-16 C/D. Din acest punct de vedere achiziția este sub-optimă mai ales dacă o comparăm cu oferta primită în 2010 din partea SUA, care ofereau 24 de avioane F-16 C/D „în uz” pentru 1,3 miliarde de dolari.

  • Nu va include offset.

  • Într-o primă fază cele 12 avioane F-16 AM/BM vor fi insuficiente pentru asigurarea tuturor misiunilor specifice aviației militare: aparărea spațiului aerian, poliție aeriană, atac la sol, recunoaștere și sprijin aerian apropiat (CAS) pentru trupele terestre. Escadrila de avioane multirol va fi capabilă în 2017 doar să asigure suveranitatea spațiului aerian, misiunile de poliție aeriană și antrenament de luptă.

  • În ciuda resursei de 3o00-4500 de ore de zbor disponibile a celor 12 avioane achiziționate este greu de crezut că vor fi operaționale timp de 20 de ani. Mai mult de 12-15 ani de viață operațională nu cred că vor avea.

Aspectele nelămurite:

  • Cumpărarea celor 12 avioane F-16 reprezintă doar prima etapă din programul de modernizare a forțelor aeriene cu avioane multirol. Acest aspect este identificat atât în documentul de fundamentare al achiziției și este susținut de declarațiile ministrului apărării. Se pun deci următoarele întrebări: când va fi achiziționat următorul lot de avioane F-16? Vor fi tot avioane în uz sau modele noi? Când ar trebui să înceapă dotarea cu avioane F-35? În linii mari a rămas  valabilă strategia prezentată în 2010?

Ce nu e achiziția de avioane multirol:

  • Prețul” plătit pentru sprijinirea lui Traian Băsescu de către președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso în timpul suspendării din 2012. Chiar nu există o legătură între aceste două evoluții, iar președintele Comisiei nu a sprijinit o persoană, ci a apărat democrația și statul de drept, valori fundamentale ale UE, periclitate de criza politică din 2012. Și cum se face că guvernul Ponta aprobă această achiziție?

  • Prețul” plătit pentru scutul anti-rachetă (din logica mercantilă a înțelegerii politicii externe la români lovește)…și ratează. În niciun caz. Sunt paliere diferite de negociere și privesc aspecte fără legătură din politica externă și de apărare. Prezența scutului anti-rachetă a avut însă efectul de a accelera decizia în privința achiziției avionului multirol deoarece responsabilitatea protejării spațiului aerian al României este responsabilitatea… României. Ar fi fost foarte ciudat ca SUA să plaseze un sistem anti-rachetă sofisticat într-un stat care nu-și permite să-și apere spațiul aerian și implicit baza de la Deveselu de eventuale atacuri aeriene.

George VIŞAN

Pe aceeași temă:

Anunțuri

5 comments

  1. Pingback: » De ce a cumpărat România avioane F-16…

  2. Pingback: » De ce a cumparat Romania avioane F-16, raspunsurile unei singure intrebari

  3. Pingback: Discuţii la Pentagon: părţi din F-35 au fost fabricate în China | Geopolitics.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s