Tot ce trebuie să știți despre „antieuropenismul” USL în două desene simple 5

https://i2.wp.com/27.media.tumblr.com/tumblr_m2jy71ntaY1qdxteeo1_500.gif

Atunci când domnii Ponta și Antonescu au început să se supere pe coana Merkel și coana Europă au relansat acea ocupație înșelătoare pe care am putea-o numi „analiză de discurs și valori”. Grupuri-grupuri de analiști, altfel hârșiți în politica românească, au venit și ne-au spus că ascultând ce spun putem vedea valorile „adevărate” ale cuplului Ponta-Antonescu. 

Printre ei, și eu am sucombat acestor cântece de sirenă. Iar la mine chiar nu este scuzabil. Pe vremuri un întreg capitol al lucrării mele de licență explica de ce analiza de discurs și explicațiile ideologizante nu explică comportamentul PRM, iar literatura de specialitate este inutilă într-o analiză bazată pe comportamentul rațional al partidelor.

Din fericire am văzut cifrele, și acestea m-au eliberat. Și, pentru că citiți acest articol le puteți vedea și dumneavoastră. Primul grafic ne arată încrederea în UE vs. încrederea în guvernarea națională. În mai 2012 românii aveau încredere în Uniune mult peste media continentului. Guvernul (Ponta, proaspăt numit) se bucura cam de aceeași încredere ca și media europeană iar Parlamentul sub media Europei (să nu uităm că boicotul abia se încheiase). Deci pro-europenism semnificativ.

Antieuropenism USL_htm_323cd18c

Al doilea tabel arată cine are trebui să se ocupe, în opinia respondenților, de rezolvarea crizei. Uniunea se bucură de același suport în România ca și în media statelor. Dar Guvernul se evidențiază într-un mod izbitor, având un procent de 49%. Nu tu FMI, nu G20, nu SUA, nu nehotărâți – Guvernul. Nu am privit încă datele comparative, dar putem bănui ca aceste rezultate surprinzătoare sunt un rezultat al stilului de guvernare al premierului Boc, care a dat (uneori voit) senzația că toate măsurile economice îi sunt dictate de organisme internaționale.

Antieuropenism USL_htm_m547921a5

Ce înseamnă asta în practică? Înseamnă că deși legitimitatea UE în probleme economice nu este scăzută în termeni absoluți, ea este umbrită de legitimitatea sporită a Guvernului. Altfel spus, pentru jumătate dintre români, incluzând cu siguranță și suporteri ai Uniunii, economia crizei este un „domeniu rezervat” puterii naționale. Mai înseamnă că un discurs economic pro-european dar în același timp pro-guvernamental se adresează către 70% din electorat pe când un discurs internaționalist către 28 % (UE+FMI) până la 41% (UE+FMI+G20!!+SUA).

Pentru a lipi ultima piesă din puzzle, trebuie să admitem că, deși conflictul suspendării a luat formă juridică, miza pentru electoratul USL a fost una economică și socială. Popularitatea lui Traian Băsescu a căzut în momentul tăierii pensiilor. Popularitatea USL a crescut (și) după evenimentele din Ianuarie 2012. Ori, deși Piața Universității nu a fost o demonstrație anti-austeritate, ea a fost percepută totuși în acești temeni de electorat (cf. unui sondaj IRES).

Astfel, un discurs instituțional și economic deferent față de Europa, dar care promovează un „guvern-jucător” este o abordare câștigătoare. În același timp orice discurs care minimizează rolul Guvernului în favoarea organismelor internaționale sau, mai rău, a parteneriatelor cu Franța și Turcia (v. Traian Băsescu) nu poate convinge decât o secțiune dintr-un electorat minoritar.

Andrei Tiut

Sursa datelor este Eurobarometrul standard, primăvara 2012, The Key Indicators – Results for Romania. Field 12-22.05 (ro)/ 12-27.05 (eu). În barometrul de toamnă vom vedea care sunt efectele crizei politice asupra acestor indicatori – presupun însă că nu vor fi dramatice.

Anunțuri

5 comments

  1. Stiti cumva cum s-a formulat intrebarea in limba romana? Mi se pare foarte ciudat in conditiile in care guvernul se bucura de un nivel de incredere atat de scazut (fig. 1), raspunsul la intrebarea cine poate sa ia masuri eficiente sa fie 49% pentru guvern. Si nu mi-e clar cum faptul ca Boc a creat impresia ca masurile sunt dictate ar contribui la perceptia ca guvernul poate sa ia masuri eficiente; n-ar trebui asta sa contribuie la un scor mare pentru actori internationali? Vreau sa zic ca-mi explic raspunsurile daca intrebarea a fost „Cine ar trebui sa se ocupe de x?”, dar nu prea mi le explic daca intrebarea a fost „Cine este capabil [in stare] sa se ocupe de x?”. In orice caz, cifrele astea pe mine nu ma incalzesc deloc raportat la stilul de relationare a cuplului Ponta-Basescu cu partenerii europeni…

    • Cred ca pot sa aflu intrebarea in romana, dar nu ma surprinde neaparat. De exemplu un respondent poate spune: nu am incredere in guvern pentru ca desi ar trebui sa se ocupe de criza, nu se ocupa. Mai sunt si alte modeuri de a gandi binomul.

      Nici pe mine nu ma incalzaeste dar ma lumineaza. Pot sa extrapolez spunand ca atata vreme cat cifrele se mentin: (1) nu vom avea un doscurs anti-european propriu zi deoarece partea de pro-europa nu e doar ipocrizie ci mesaj catre electorat. si (2) discursul acesta ambiguu nu se va stinge de la sine

  2. Pingback: Starea analizei politice în online IV « Civitas Politics

  3. Pingback: Costurile interne ale crizei politice. O măsurătoare « Civitas Politics

  4. Pingback: Starea analizei politice în online IV | Context Politic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s