Relațiile franco-române: Back to the future? Răspunde

1381337146494

Dacă la începutul verii relația bilaterală româno-franceză părea să „reintre pe un făgaș normal” iar parteneriatul strategic franco-român părea relansat, la nici trei luni după vizita premierului Jean-Marc Ayrault în țara noastră, Parisul aruncă în aer din nou relația cu Bucureștiul, opunându-se aderării României la Spațiul Schengen. Consider Franța principală responsabilă de tensionarea relației bilaterale deoarece România nu a provocat această criză, iar acțiunile Parisului au mai mult de a face cu o agendă publică internă, nu neapărat cu criteriile pe care trebuie să le îndeplinească sau angajamentele politice pe care România trebuie să le ia pentru a adera la Schengen. Având în vedere modul cum stau lucrurile, parteneriatul strategic româno-francez ar trebui reconsiderat din punct de vedere politic, nu în sensul abandonării lui, ci tratării componentei politice cu mai multă circumspecție.

România trebuie să-și recalibreze parteneriatul strategic cu Franța, astfel încât să-și reducă pierderile în raport cu Parisul. Componenta politică a parteneriatului strategic trebuie reconsiderată, România trebuind să ceară mai multe garanții din partea Franței când este vorba de proiecte sensibile precum aderarea la Spațiul Schengen. Trebuie să se înțeleagă la nivelul decidenților că România, din cauza multiplelor sale slăbiciuni interne și a subdezvoltării este vulnerabilă la atacuri venite chiar și din partea unor „aliați tradiționali” din UE, mai ales când este vorba de accesul la resursele Uniunii. Interesele românești sunt fundamental sacrificabile, când este vorba de chestiuni delicate de politică internă – aceasta este lecția „parteneriatului strategic” cu Franța. În al doilea rând România trebuie să fie mai vocală în apărarea propriilor cetățeni – situația romilor din Franța cere tragerea unui semnal de alarmă în privința xenofobiei și discriminării etnice din partea autorităților din Hexagon. În al treilea rând relația cu Franța, și influența franceză în România trebuie să fie contrabalansate prin consolidarea relațiilor cu Germania sau cu alte state membre UE importante. Trebuie urmat sfatul premierului Jean-Marc Ayrault în timpul vizitei din iulie 2013 – relațiile franco-române nu trebuie romanțate – e politică până la urmă. More…

Reclame

Despre ţigani, adică romi (limbă, cultură şi reproducere culturală) Răspunde

romi

Unele culturi, fiind poate complexe conform criteriilor interne, nu au acel tip specific de complexitate care să le permită oamenilor să trăiască şi să prospere în lumea modernă. Iată o frază care poate înfuria o gamă largă de militanţi. Din fericire, există o frază mai greu de contrazis. Unele limbi, fiind poate complexe conform criteriilor interne, nu au acel tip specific de complexitate care permite oamenilor să trăiască şi să prospere în lumea modernă.

Astfel este limba şi cultura romani, astfel a fost limba şi cultura valahilor. Despre valahi am scris într-un articol trecut, cu scopul specific de a nu ajunge să fie catalogat ca un rasist fără speranţă. Despre romi vom vorbi acum.

More…

Closure între români şi unguri 13

tree_map_export_hun_rou_show_2010

În ultimii ai am tratat conflictul româno-maghiar ca pe o glumă. După convieţuirea politică între UDMR şi restul partidelor, după afilierea la NATO şi UE cine cu cine şi pentru ce se mai poate lupta. Desigur, animozitatea verbală şi paranoia persistă în anumite zone (în special Ardeal şi Bucureşti). Dar conflictele semănau din ce în ce mai mult cu războiul dus de japonezi solitari pe insule pierdute din ocean, mult după ce adevăratul război se terminase.

Ceea ce declanşează acest articol este o serie de discuţii cu amici care reiau integral temele paranoiei xenofobe anti-maghiare. Problema este că oamenii nu sunt xenofobi. Ei nu doresc că maghiarii să plătească într-un fel şi nici nu să răstoarne neapărat statu-quo-ul înspre o epocă în care românii erau mai puternici. În schimb doresc garanţii. Simt că „noi” am făcut o sumă de paşi iar „ei” nu au oferit aproape nimica la schimb. Au o teamă surdă că maghiarii păstrează o rezervă de agresivitate care abia aşteaptă să izbucnească. Presupun că în rândul populaţiei maghiare reciproca e valabilă.

Dacă stăm bine să ne gândim, progresele în relaţiile româno-maghiare au fost mereu incrementale şi cumva discrete. Nu în sensul că ar fi fost ascunse. Dar nici nu ne-au fost vândute ca „momente istorice de reconciliere”. More…

De ce îi urâm pe “violeţi”? 11

Tinere rome învaţă să folosească calculatorul Copyright http://www.verticalonline.ro

La 4 martie 2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român la plata a 15.000 euro ca daune către Constantin Stoica, un tânăr de etnie roma care a fost torturat de către poliţişti în 2001 pe când acesta avea 14 ani. Băiatul şi alţi tineri au fost bătuţi la ordinul viceprimarului din comună, care le-a cerut poliţiştilor “să le dea o lecţie” romilor. Copilul a rămas cu un handicap de gradul I în urma “lecţiei”.

More…