Când am scris episodul trecut ale acestei serii nu știam că am început o serie. Dar am spus atunci că informația furnizată în mediul online va fi mai multă și mai bună decât cea care vine pe alte canale și deocamdată, speranțele s-au împlinit. Avem destule materiale pentru un nou articol și, mai mult, speranță că cifrele și analizele vor continua să vină până de alegeri în ritm alert, astfel încât să mai apucăm să scriem măcar două episoade.

Unde mergi tu încredere?

Mircea Kivu observă decăderea încrederii în toți politicienii și demnitarii români, inclusiv Mugur Isărescu.

Este evident, în fața acestor cifre că vedem o deteriorare a încrederii în clasa conducătoare în ansamblul ei, distribuită relativ egal între reprezentanții acesteia, politici sau apolitici. Căderea este, foarte aproximativ, de 1/3 din iunie până în octombrie.

Printre altele, domnul Kivu așteaptă ca să vedem efecte inclusiv într-o prezență scăzută la vot. În episodul anterior am văzut cum Barbu Mateescu (Sociollogica) a identificat existența unui electorat mai nehotărât al USL. Astfel, la o prezență mai mică la vot sondajele analizate de el proiectau un scor mai mic USL. Vorbim însă de lucruri diferite. Neîncrederea crescândă identificată de Mircea Kivu este o sursă separată de absenteism (și este mascată probabil în graficele lui Barbu Mateescu în zona celor hotărâți să nu meargă la vot). Pe de altă parte nu putem exclude cu totul un scenariu vot atipic, în care prezența est asigurată mai degrabă de respingere (vot negativ) decât de încredere.

Problema încrederii este însă esențială după alegeri. Pe CivitasPolitics.org am discutat în câteva rânduri despre importanța legitimității politice. Deocamdată erodarea acesteia nu produce efecte de suprafață. După alegeri însă politicienii vor trebui să asigure destul de rapid o guvernare credibilă, altfel scenariul din ianuarie (în varianta sa violentă) riscă să se repete.

Cine sunt alegătorii și cum vorbim cu ei

Tot Barbu Mateescu face o analiză pe un sondaj IRESCOP pentru a verifica valabilitatea clișeelor în care se vorbește despre ARD/ USL. Cifrele nu sunt surprinzătoare pentru cine a urmărit desfășurarea suspendării, dar ideea este binevenită. Pe scurt, (mai) toate demograficele aleg USL în defavoarea ARD. Este adevărat că ardelenii și oamenii cu educație superioară au o ușoară ezitare… dar atât. Lecția pentru ARD este simplă: nu structura populației este de vină că România nu percutează la viziunea lor asupra capitalismului. Problema este în viziune însăși, în credibilitatea și adecvarea sa.

Iar problema de încredere pare să vină dinlăuntru. La Contextpolitic.net am făcut câte un word-map al celor două programe de guvernare. Rezultatele sunt neobișnuit de elocvente. USL (sus) promite către „România” „schimbare” și „dezvoltare”. ARD (jos) în schimb explică („înseamnă”) dă setează obiective („trebuie”) și se oferă … pe sine („ARD”).

Deși deocamdată Dan Diaconescu și partidul său nu punctează, rămâne să vedem dacă acest trend se menține. Phaim (Plăceri Publice) atrage atenția că duelul de colegiu între Victor Ponta și Dan Diaconescu poate transforma USL și PPDD în elementele centrale ale axei politice în detrimentul PDL. Contextpolitic.net observă în schimb că un asemenea gest nu este de regulă în avantajul partidului celui mai mare. USL are un surprinzător control al agendei publice, deci ar putea să nu își asume riscul de a promova PPDD. Sau, încrezătoare în propriile puteri, ar putea încerca să îi dea credibilitate exact cât trebuie pentru a slăbi și deruta ARD.

Câteva predicții… mai vechi

Tot în episodul anterior menționam de efortul pe care îl facem pe CivitasPolitics.org de a trece   de la analize post-factum la predicții verificabile.  Alegerile care vin vor verifica două dintre aceste predicții. Prima este că PDL nu va scădea sub 20-25%; ținând cont că datează din 201o suntem mulțumiți că suntem în grafic. A doua este că USL va câștiga confortabil alegerile parlamentare și, sub amenințarea suspendării, va forma guvernul. Așteptăm desigur să fie confirmate sau infirmate dar, pe măsură ce alegerile se apropie împlinirea pare din ce în ce mai probabilă.

Pe o scară mai mică am întrezărit (și este posibil să fim singurii la această oră) posibilitatea unei sciziuni PNL după alegeri care să nu rezulte în sciziunea USL. Lucrurile sunt în desfășurare dar ultimul discurs al domnului Chiliman („Nu copiaţi năravurile lui Băsescu”) este coerent cu această ipoteză.

O parte din efortul de a crea previziuni verificabile a fost migrat către portalul Contextpolitic.net. Lucrăm să producem și previziuni pe termen mai scurt (o săptămână) ceea ce este… mai complicat decât pare. Deocamdată am publicat un articol asupra (în)stabilității politice după alegeri în care concluzionăm că un guvern USL este deocamdată convenabil ambelor partide majore, dar momentul alegerilor prezidențiale le va pune în postura de a decide dacă continuă împreună sau  nu. Urmează să scriem despre stabilitatea constituțională. Și apoi urmează să verificăm.

Cam atât. Mulțumim pe această cale tuturor celor ce nu doar că mai gândesc empiric în aceste vremuri tulburi, dar au chiar îndrăzneala să o facă în public.

Andrei Tiut

Acest articol este asumat în comun de civitaspolitics.org și contextpolitic.net