Cine va câştiga alegerile? Cine va face guvernul? 7

De curând Cristi Andrei şi Dan Dumitrescu au publicat analize ale modului în care s-ar putea repartiza mandatele parlamentare în urma alegerilor din decembrie 2012. Cristi conduce Agenţia de Rating Politic, apropiată USL; Dan Dumitrescu a publicat analiza sa în Contributors.ro, sit apropiat proiectelor electorale ale lui Traian Băsescu. Cu atât mai interesantă este convergenţa lor.

Legea. Să presupunem că într-un colegiu sunt doar doi candidaţi. Vom echivala acest colegiu cu 100 de puncte. Câştigătorul obţine 60 de puncte, învingătorul 40. Pentru ca sistemul electoral este majoritar, câştigătorul va primi colegiul, adică toate cele 100 de puncte. Dar, pentru că acelaşi sistem este şi proporţional, cele 40 de puncte nu dispar ci totalul punctelor pe ţară se suplimentează. Algoritmul propriu-zis contează mai puţin, important este să reţinem că existenţa unor colegii în care un candidat obţine peste 50% din primul tur produce o suplimentare a locurilor în Parlament ce echivalează cu o primă electorală.

Rezultate. Cristi Andrei, pornind de la rezultatele alegerilor locale (vot politic) presupune că Parlamentul va creşte de la un minim teoretic de 470 de la 547, iar USL va avea un procent al mandatelor de 62%. Dan Dumitrescu, pornind probabil de la sondaje, crede că vom avea 570-600 (ducând la un procent sporit USL) . Trebuie spus că la locale mobilizarea electoratului USL a fost sub sondaje, factor prins în analiza ARP nu şi cea de pe Contributors. De asemenea Cristi Andrei presupune un comportament oarecum neutru geografic al USL; lupta pentru/împotriva atingerii cât mai multor majorităţi USL (cu consum de resurse materiale, politice şi „organizaţionale”) este discutată ipotetic nu şi cuantificată. 

Credibilitate. Datele sondajelor arată o stabilitate remarcabilă a intenţiei de vot. Desigur, unii sau alţii pot plăti un preţ pentru felul în care au procedat în timpul referendumului dar nu se anunţă nici un fel de epifanie colectivă. Dealtfel culoarele de atac pentru PDL sunt destul de puţine. Temele câştigătoare pe timp de criză sunt doar două: nivelul de trai (temă pe care USL va încerca să o controleze până la alegeri) şi găsirea unui ţap ispăşitor pentru nivelul de trai (temă controlată de PPDD). Astfel, în lipsa unor evenimente cu totul spectaculoase, USL poate câştiga o majoritate extrem de confortabilă a scaunelor parlamentare.

Parlament şi Guvern. În aceste condiţii USL poate discuta numirea primului-ministru cu suspendarea pe masă. Nu trebuie să supraestimăm rolul UE în impunerea unui prim-ministru pe placul lui Traian Băsescu: presiunea populară va fi mai mare după alegeri, susţinerea socialiştilor şi liberalilor europeni va fi aproape garantată iar prestigiul preşedintelui poate va fi scăzut între timp. Să nu uităm că alegerea prim-ministrului de către Parlament este un procedeu mult mai banal şi deci uşor de explicat decât motivele ultimei suspendări. De altfel, schimbarea preşedinţilor Camerelor, la fel de discutabilă legal ca a ombudsmanului, a trecut nepenalizată.

Sustenabilitate. Aritmetic PDL ar putea fi un partener viabil din prima zi (dacă nu mai pierde voturi). Dar, dată fiind apropierea alegerilor prezidenţiale, interesul USL este să continue să marginalizeze PDL&co pentru a micşora şansele lui Mihai Ungureanu. Însă în jurul momentului alegerilor prezidenţiale USL va trebui să decidă dacă vrea să continue să guverneze împreună sau nu.

Dacă guvernarea se menţine, atunci cele două partide principale pot păstra puterea chiar şi în cazul unor defecţiuni PC/ UNPR. Spre sfârşitul mandatului însă nu vom mai vorbi de o uniune ci de două partide distincte ce guvernează împreună într-o mare coaliţie.

Alternativ, concurenţa internă pentru candidatura la Preşedinţie şi/sau nervozitatea dată de numărul mare de partide şi deci combinaţii aritmetice ar putea duce la o ruptură. Partidul care va rupe Uniunea şi – probabil – va continua să guverneze singur va purta responsabilitatea asigurării unei majorităţi stabile de guvernare. Această majoritate va trebui să includă PDL ca partener junior şi probabil 1-2 dintre partidele mici (UDMR, UNPR, PC).

Andrei Tiut

Articole relevante:

Anunțuri

7 comments

  1. Agenţia de Rating Politic, dragi tov. si pretini’, spell it right 🙂 iar fiind o firma, ARP e „apropiata” de cine plateste contracte.
    In rest e matematica aplicata pe tabele cu sute de mii de intrari, de catre un calculator, pe baza unei proceduri din lege. Am facut-o by the book.
    Diferentele numerice provin din analiza dlui D.D. care cel mai probabil a facut doar niste aproximari, intuind insa corect tendinta.

  2. @ Neutralitatea firmelor poate exista cat de cat dar neutralitatea cifrelor e un mit. Folosind cifrele de la locale tu ai formulat implicit ipoteza ca ele isi pastreaza din relevanta si ca rezultatele nu vor fi fost bulversate radical de referendum (de ex PDL nu va atinge 40 %). Faptul ca si DD are aceeasi ipoteza ma intereseaza chiar mai mult decat cifrele in sine.

  3. Pingback: Raport despre analiza politică în mediul online « Civitas Politics

  4. Pingback: Raport despre analiza politică în online (III) « Civitas Politics

  5. Pingback: Parlamentare 2012: ce am prognozat pe Civitas Politics si ce s-a întâmplat în realitate « Civitas Politics

  6. Pingback: Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta: Tot ce am scris interesant despre viitorul prim-ministru al României « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s