OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Anunțuri

Motive pentru a nu vota cu… Răspunde


Discursul prezidențiabilului ACL are mult din discursul ADA/ Traian Băsescu din 2004. Nu repet aici acuza de „băsism”. Temele și abordarea sunt cele din perioada conciliantă președintelui, înainte să devină „marele Băsescu”. Nu mă îndoiesc că dl Iohannis își propune să atingă obiectivele de atunci cu mijloace mai democratice și mai puțin divizive. Doar că… în 2014 știm mai mult decât în 2004. În 2004, când trăiam sub „domnia” unui birocrat (Adrian Năstase) corupția și, în general, răutatea umană, păreau principala problemă a țării. Astăzi ar trebui să știm că anticorupția polițienească nu rezolvă decât o parte a problemelor țării. Este nevoie de reguli financiare care să limiteze ocaziile de corupție. Este nevoie de bune reguli constituționale care să limiteze răul pr care îl fac oamenii răi.
[…]

USL și apoi PSD singur au transformat fluiditatea într-o strategie de guvernare. Această frază nu este deloc ironică. Spre oroarea celor care nu înțeleg decât de cuvântul comisiilor prezidențiale sau academice, guvernarea Ponta a devenit campioană al stilului: „începem acum și pe urmă mai vedem noi”. Per total asta a dus la o deblocare perversă a birocrației și la un feedback robust (și furibund) al societății civile. Prețul acestul stil agil este că din când în când vei da tare cu capul în zid – vezi cazul Roșia Montană.
More…

Voturile de sărăcie, dezvoltare și experiență de migrație la prezidențialele din România 2014 2

vot_26768300

Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de „ce a spus candidatul” și „ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului, și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale, profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.

Analiza in sine, prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[i]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate pentru a înțelege harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să „explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI). Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce „ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare. More…

Spectrul politic după turul întâi 3

ponta_iohannis_30108000

La „dreapta” se află dominant Klaus Iohannis (~30%). În jurul său, ceea ce putem numi triunghiul urii: Tăriceanu, Udrea, Macovei. În acest grup, care totalizează ~15%, fiecare din cele trei electorate urăște sau disprețuiește reprezentanții celorlalte două. Electoratul lui Tăriceanu nu vrea să se amestece cu „băsiștii’; electoratul lui Udrea cu „trădătorii” iar electoratul lui Macovei cu “corupții”.

La „stânga” se află Victor Ponta (~40%). El trebuie să rezove un binom la fel de interesant. Pe de o parte, candidatul UDMR, aliatul său la guvernare are ~4%. Pe de altă parte, electoratul naționalist (Diaconescu + Vadim =~7%) ar fi mai înclinat să voteze candidatul PSD decât un neamț în turul doi . More…

Adevărata miză a alegerilor prezidențiale 3

Numaratoare voturi universitate (48)

Adevărata miză este ce se va întâmpla între momentul anunțării rezultatelor din turul 1 și investirea următorului Guvern. Trei sunt posibilitățile mari.

Prima este construcția unei puteri monocefale, în care primul ministru este în același timp șeful PSD și un fidel al primului ministru. Evident, zilele lui Emil Boc nu se vor mai întoarce. Dar un premier relativ fidel poate fi, teoretic, găsit.

A doua este construcția unei puteri bicefale. Premierul este stăpânul propriului destin și ia decizii separat de dar nu neapărat în contra președintelui. În forma cea mai pură am avea un binom de tip Năstase-Iliescu; altfel spus, premierul va avea mai multă putere decât președintele. Cel mai probabil, însă, primele două opțiuni se vor hibridiza. More…

Despre Ponta, Iohannis, monarhia temporară și concurența politică Răspunde

1003184_10151722010452488_1396837497_n

Orice putere politică în România este fragmentată între două grupuri. Pe de o parte sunt organizațiile locale care știu două lucruri: să mobilizeze la vot și să ceară (la schimb) bani de la buget. Observați cum nu am făcut încă legătura cu posibilități de fraudă – acestea sunt crema de pe tort. Dar chiar și cea mai legalistă organizație tot va continua să tragă bani de la bugetul central pentru că banii cheltuiți în circumscripție aduc voturi.

Lipsește de aici o pătură de experți, policy-makers și creatori de doctrine. În ecuația imediată a dobândirii puterii ei sunt inutili. Dimpotrivă un eventual lider vizionar și reformist care ar dori îi promoveze va trebui să ia putere de la mașina de partid și, pe termen scurt, ar pune în pericol voturile aduse de aceasta. De aceea experții sunt cooptați când partidul se află la guvernare (și are resurse sporite), apoi abandonați imediat ce se trece în opoziție. More…

Criza Lukoil – eșec major pentru politica externă a României 1

10499454_550074688449409_3121553064412266037_o

Șantajul executat de Lukoil a afectat valori și interese fundamentale ale României. Au fost puse în discuție suveranitatea statului român, deoarece obiectul șantajul a fost o anchetă penală, aplicarea legii pe teritoriul național fiind un atribut fundamental al oricărui stat. A fost pusă în discuție domnia legii și noțiunea de egalitate în fața legii – în urma acestui orice companie străină aflată sub investigație în România va fi tentată să amenințe statul cu pierderea unor locuri de muncă pentru a obține un tratament preferențial.

Poziția adoptată de primul-ministru Victor Ponta a decredibilizat politica externă a României și actul de justiție. Politica externă a fost afectată deoarece cedând șantajului au fost subminate pozițiile anterioare adoptate de România în privința Rusiei în urma crizei din Ucraina. Cedând ușor în fața șantajului România a creat percepția că este un actor slab în regiune și pe cale de consecință lipsit de credibilitate. România a cerut NATO și SUA o serie de întreagă de măsuri de reasigurare a flancului sud-estic în fața asertivității Rusiei, pe care le-a și primit, dar cedând în fața unui șantaj perfid și slab asupra unor interese fundamentale riscă să compromită sprijinul primit din partea aliaților. Victor Ponta, punând în discuție deciziile procurorilor și nesprijinind acțiunile acestora în fața șantajului Lukoil a afectat independența justiției. More…

După congres (Poveste din două cetăți) 8

61572514[1]

A semănat cu mitingul USL de 30 000 și va semăna cu mitingul de partid de 100 000 (când și dacă va fi acesta) indiferent de numele partidului de atunci.

Au fost lansate câteva teme noi (nu multe) și a rămas neatinse multe altele.

Ceea ce rămâne ca având impact este efectul de stabilizare a vieții politici, prin care ușor-ușor ne vedem fiecare îngropat în tranșeea sa. Este același efect de înghețare pe care l-a avut suspendarea dar mult (mult!) mai redus. More…

Toamna se numără prezidențiabilii 2


Miza sau plictisul acestor alegeri stau în bună măsură în mâinile domnului Iohannis. Dacă reușește să își depășească condiția actuală și să lărgească alianța din jurul său, atunci vom putea avea o bătălie reală. Pentru asta trebuie să înceteze să accepte agenda publică setată pentru el de guvernare și să definească el dezbaterea publică în jurul unor teme comune ale opoziției. Dacă nu, tot ce are nevoie domnul Ponta să facă este să evite greșeli catastrofale.

More…

Trei electorate cheie pentru alegerile prezidențiale (I) 2

Spain San Fermin

Să începem cu o observație și o premisă. Pe orice eșantion am pune întrebarea și oricum am formula-o răspunsul raportul dintre partide este cam la fel. Că întrebăm în sondaje pe toată lumea sau că îi întrebăm doar pe cei ce vor veni la vot; că întrebăm despre alegerile naționale sau cele europene răspunsurile sunt cam aceleași. Iar aceste răspunsuri au fost confirmate în ultimele alegeri (cu corecția Mircea Diaconu). Aceasta este observația.

Premisa este că în momentul în care toate formațiunile de peste 5% au candidat, presupunând că au ales în mod corect, procentele candidatului și cele ale partidului/alianței vor fi asemănătoare. Această premisă este coerentă cu relativa stabilitate a clivajelor în ultimele (multe) luni. În plus, încrederea politicienilor pare a fi în scădere. Ca o dezvoltare a premisei, ne putem aștepta ca, la finalul campaniei pentru turul întâi, să fi contat mai puțin calitățile și discursul candidatului și mai mult poziționările efectuate împreună cu formațiunile susținătoare și capacitatea de a atrage voturi de la candidații fără șanse. More…

Crin Antonescu: o suită de victorii phyrice Răspunde


De ce nu a avut dl Antonescu șansa de a deveni președinte? Poate tocmai din cauza carierei sale atipice. Cariera d-lui Băsescu, spre exemplu rămâne tipică, deși extraordinară. Dl Băsescu are un moment de străpungere în care devine favoritul electoratului (după alegerile din 2004), gestionează corect și întărește acest moment, își întărește partidul și se bucură de câteva așezări favorabile ale timpului istoric.

Prin contrast, dl Antonescu nu devine niciodată politicianul de suflet al majorității românilor. Nu apucă să construiască un partid puternic în spate. Și nu prea beneficiază de conjuncturi natural favorabile (criza economică fiind favorabilă întregii opoziții). Eficiența sa politică este cu atât mai spectaculoasă. More…