Revenim cu partea a doua a analizei lui Dumitru Sandru privind comportamentele electorale și profilurile sociologice a alegătorilor realizate la nivel regional și din diasporă, la alegerile prezidențiale din 2014.

Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și  posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de „ce a spus candidatul” și „ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului, și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale, profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus  nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.

Analiza in sine, prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[i]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate  pentru a înțelege  harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să „explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI).  Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce „ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare.

Înainte de a prezenta constatările analizei, câteva preciză prealabile referitoare la modul de măsurare a indicatorilor folosiți pentru predicție. Nivelul de dezvoltare a localității a fost estimat prin trei indicatori sintetici, extrem de puternici sub  aspectul capacitații de măsurare – stocul de educație (numărul mediu de ani de școală pe care i-a absolvit, în medie, o persoană din localitate), speranța de viață la naștere și vârsta medie a populației locale. Deși dispunem și de  măsuri sintetice ale dezvoltării sociale, de tipul IDSL (Sandu, 2011, 2013) sau IDUL (Ionescu-Heroiu, 2014), am preferat indicatorii mentionati pentru că  se refera la componente ale dezvoltării și, în  același timp, pot avea impact de intensități diferite asupra votului. Măsurile strict economice – de tipul PIB pe locuitor – nu se calculează, firesc, la nivel de localitate. Chiar la nivel de județ, acestea sunt mai puțin relevante pentru vot și calitatea vieții comparativ cu nivelul de educație sau speranța de viață la naștere,indicatori standard pentru dezvoltarea umană (UNDP, 2013).

Pentru experiența de migrație la nivel local am considerat ratele de emigrare temporară pe opt direcții majore de plecare în străinătate – Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Austria, Franța și America de Nord (SUA și Canada). Am luat în calcul numai plecările  de peste un an de zile, la momentul recensământului din 2011. Cei aproximativ 730 de mii plecați de peste un an din țară, cu menținere a domiciliului stabil în România, reprezintă desigur, o măsură care sub-înregistrează fenomenul. În pofida acestui fapt, datele respective dau un eșantion reprezentativ, chiar la nivel d elocalitate, probabil, pentru fenomen.

Pentru variabilele regionale de analiză am preferat localizarea comunei sau orașului pe regiuni de dezvoltare, nu pe regiuni istorice. Cele două tipuri de regiuni au puternice suprapuneri. In plus, datele disponibile in alte analize, indică faptul că primele regiuni sunt mai omogene, sociocultural, decât cele din cea de-a doua categorie.

Chiar fără cunoștințe tehnice deosebite, se poate observa cu ușurință din tabelul de analiză statistică la nivel de localitate că toate cele trei categorii de factori – dezvoltare, experiență locală de migrație și localizare regională – contează. Modul în care contează , însă este complet diferit.

Localitățile cu pondere mare de votanți VP sunt, tendențial, mai puțin dezvoltate, cu nivel mediu de educație pentru populație relativ redus,  speranță de viață scăzută și vârstă medie ridicată. Pentru KI votează în special populația din localități  în care profilul de dezvoltare este opus: educație medie sporită și vârstă medie redusă. Aspecte legate de dezvoltare socială, semnificate prin speranță de viață, nu sunt semnificative[ii] în acest caz. In concluzie, rezultă că ipoteza impactului semnificativ al nivelului de dezvoltare asupra votului este puternic susținută de datele locale. Mai mult, nu numai nivelul ci și profilul de dezvoltare standard diferă pentru cei doi candidați. Nu este vorba numai de polaritatea sărăcie-dezvoltare locală. Componenta de dezvoltare socială (stare de sănătate, calitatea serviciilor medicale, cultura sanitară, condițiile de consum, semnificate prin speranța de viață la naștere) contează, prin valorile ei reduse, covârșitor mai mult în votul pro-VP decât contează valorile ei ridicate în votul pro KI.

Localitățile din care există un număr mare de plecați la lucru în Italia (rata specifică de emigrare temporară) tind să aibă o pondere mai mare de votanți pro VP. Ponderea mare de plecări în Spania are, neșteptat, un impact nesemnificativ asupra votului acordat lui VP. Pentru KI relațiile sunt complet diferite: ponderea mare a emigrării din localitate in Spania aduce voturi suplimentare pentru KI . Ponderea mare de  plecări în Italia nu are un impact semnificativ in votarea lui KI.  Constatarea infirmă ipoteza mea anterioară că  experiența de migrație în sudul Europei are același efect asupra votului din țară. În deplină concordanță, însă, cu ipoteza anterioară și cu date de sondaj care au apărut începând din 2004, rezultă cu claritate că votul din țară este influențat de locul unde sunt plecați pentru muncă în străinătate, majoritar, localnicii. Prin membrii de familie și prietenii pe care îi au in țară, în localitatea de domiciliu, migranții (mai mult sau mai puțin organizați ca diasporă) determină votul din țară.

Votul pro-KI este favorizat, în aceeași linie de determinare cauzală, prin numărul mare de plecați în Germania și în America de Nord. Pentru VP, experiențele locale de migrație pe direcțiile respective nu contează semnificativ.

Analize cantitative de genul celei prezentate în tabel funcționează științific asemănător cu experimentele. Ele permit identificare efectelor specifice diferiților factori, „ținând sub control”, eliminând impactul altor factori. În acest sens trebuie interpretat si rolul localizării regionale.

Votul pro-Victor Ponta este favorizat numai de localizarea în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia și Sud-Vest (Oltenia) și defavorizat de localizarea în regiunea Centru. În restul restul regiunilor  relațiile  de favorizare/defavorizare a votului pro-VP sunt nesemnificative. Alți factori lucrează acolo. Pentru niciuna dintre regiunile de dezvoltare de dincoace de Carpați nu apare o relație semnificativă, pozitivă sau negativă, în raport cu Klaus Iohanis. In schimb, este adevărat că în toate cele trei regiuni de dezvoltare  din Transilvania apar relațiii semnificative de susținere pro Iohanis.

Predictori ai votului pentru Victor Ponta și Klaus Iohanis, turul I al alegerilor prezidențiale, 2 noiembrie 2014:

Concluzii

Votul la nivel local, așa cum a fost exprimat, în 2 noiembrie 2014,  are o puternică determinare de dezvoltare și de experiență de emigrație la nivel comunitar.  Localitățile cu vot puternic în favoarea lui Victor Ponta  sunt localizate mai aproape de polul sărăcie  iar cele cu ponderi mari pro-KI sunt mai apropiate  de polul de dezvoltare, indiferent unde sunt situate regional.

Nu se susține nicicum teoria ca doar localizarea pe spații istorice contează. În Nord-Est, spre exemplu, regiune de dezvoltare din Moldova, nu apare, cu analiza in peste 3000 de localități, o asociere semnificativă între votul în raport cu VP și localizarea regională. Similar, în niciuna  din regiunile de dezvoltare din Vechiul Regat nu apare o relație semnificativă între localizarea regională și votul acordat lui Iohanis. Ceea ce se vede în datele brute poate fi explicat cu ajutorul factorilor de dezvoltare si de experiență de migrație.

Nu numai persoanele ci și comunitățile locale au experiențe de migrație, directe sau indirecte. Aceste experiențe contează pentru vot și la nivel comunitar ca și la nivel personal. Comunele și orașele  pentru care se înregistrează o pondere mare  de emigranți în Italia, spre exemplu, tind să aibă și o pondere mai  mare de votanți  pro-VP. De ce este așa, e o altă problemă, de discutat în alt context. Votul pro Klaus Iohanis, însă, este favorizat nu de experiențe de migrație spre Italia ci de cele orientate spre Spania, Germania și America de Nord.

Rezultă că diasporele românești influențează votul din România nu numai prin modul în care votanții din străinătate aleg la urnă, acolo,  ci și prin transferul de modele culturale pe care îl  fac către cei de acasă, prin rude, prieteni și cunoștințe care ii iau drept model. Sociologii vorbesc , în astfel de cazuri, de „remitențe sociale” (Levitt & Lamba-Nieves, 2011). Votul local ca rezultat al transferului cultural de valori și opțiuni electorale apare mai clar ca niciodată în istoria recentă a României.

Cum se vor agrega sărăcia, dezvoltarea, experiențele de migrație și localizarea regională la turul al doilea al prezidențialelor din 16 noiembrie 2014 pentru votul final vom putea constata, cu același model de analiză, pe datele care vor veni. Oricum, o inerție puternică a factorilor deja menționați este previzibilă. 

Dumitru Sandu

Bibliografie

• Ionescu-Heroiu, M. e. a. (2014). Identification of project selection models for the regional operational program 2014-2020 In W. Bank (Ed.).
• Levitt, P., & Lamba-Nieves, D. (2011). Social remittances revisited. Journal of Ethnic and Migration Studies, 37(1), 1-22.
• Sandu, D. (2011). Disparități sociale  în dezvoltarea și în politica regională din România. International Review of Social Research, I(1), 1-30.
• Sandu, D. (2013). Disparități și fluxuri  în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României (CONREG Ed.). Bucuresti: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
• UNDP. (2013). Human Development Report. The Rise of the South: Human Progress in a Diverse World. New York: UNDP.

[i] Două ecuații de regresie multiplă în care variabilele dependente sunt ponderea votanților pentru Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI) la alegerile prezidențiale  din 2 noiembrie 2014, la nivel de comună sau oraș.

[ii] Strict vorbind, ideea de nivel de semnificație nu se aplică în acest caz deoarece analiza este făcută pe aproape toate localitățile.