Două Românii și o diasporă? Răspunde

10756585_10107547104808354_261197918_o

Această analiză a fost realizată de sociologul Dumitru Sandu și a început să circule zilele acestea pe Dropbox. O publicăm pe site cu permisiunea autorului pentru a facilita înțelegerea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie 2014. Varianta publicată astăzi este cea actulizată în data de 8.11.2014.

Harta votului din 2 noiembrie are doar două culori? Una, pentru susținerea lui Victor Ponta, în regiunile estice și sudice ale țării și alta, pentru Iohanis, în centrul și nord-vestul țării? Sau la cele două ar trebui adăugat și modelul diasporei? Trei modele de vot?

Este numai o primă impresie de spațiu public. Cu mai multe detalii – legate de câți, cine, unde, cum , cu ce probleme – imaginea se schimbă. În fapt, votul în țară a mers pe cel puțin șase modele clar structurate. Ideea că harta votului reproduce doar sau în principal activismul echipelor de campanie și volutele discursului electoral nu se susține. Liniile de forță ale dezvoltării la nivel local-regional, tradiții culturale și conectivitatea cu diasporele românești dau , în esență, conturul harții electorale rezultate după primul tur al prezidențialelor din acest an. Desigur, harta respectiva poate fi desenată in două sau în mai multe culori. Depinde ce vrei. Înțelegerea determinanților socio-culturali ai votului și predicția pentru turul doi obligă la adoptarea unei lentile care distinge cel puțin între cele șase tipuri de modele teritoriale de vot așa cum apar în harta de mai jos. Opțiunea este similară și pentru cei care ar dori sa facă predicție electorală. În plus, modelul celor „șase Românii electorale” permite și depășirea clișeului „diaspora românească nu are corespondent în țară în materie de vot”.

Județele Vechiului Regat sunt un bloc al votului de stânga, pro- Victor Ponta și PSD?

Nu, județele din afara arcului carpatic au înregistrat două modele de vot. Unul este cel de tip bloc, cu vot masiv, de peste 50%, în favoarea lui Victor Ponta. Marca distinctivă a acestui gen de vot este dată de faptul că cei care îl adoptă provin, majoritar , din județele sărace ale Moldovei, Munteniei și Olteniei. Sunt două excepții de la regulă, pentru votanții din Argeș și Dâmbovița. E de văzut, în alt cadru, de unde vine excepția.

Cea de-a doua categorie de județe din afara arcului carpatic a înregistrat tot vot preponderent în favoarea lui Ponta dar cu susținerea lui Iohanis cu procente apropiate de cele pentru Ponta. Acesta este un spațiu de luptă electorală, de echilibru instabil, cu finalizare greu de precizat pentru turul al doilea. Tipică în acest sens este situația alegătorilor din județele dezvoltate ale Moldovei dar și a celor din Ilfov și Prahova, din Muntenia.

Avem  deci, perfect ilustrate , cu cele două categorii sau tipuri de județe: a) votul masiv, de stânga, în situații de relativă sărăcie și b) o controversă electorală puternică la nivelul județelor relativ dezvoltate din regiunile estice si sudice ale țării.

Transilvania este mai omogenă sub aspect electoral?

Nu. Este departe de a fi un bloc electoral, cu vot masiv pro-Iohanis. Situația respectivă se regăsește numai în județele puternic dezvoltate ale regiunii, mai ales la cele influențate de cultura germană, dar și cu centre urbane de maxim dinamism în dezvoltare (Sibiu, Timiș, Arad, Brașov, Cluj) (Ionescu-Heroiu, 2014). Surprinzătoare prezența județelor Alba și Bistrița-Năsăud în această categorie. Nu sunt nici foarte dezvoltate și nu au nici orașe mari, puternice, pe teritoriul lor. Pare să fie vorba de un efect de contagiune, de preluare a unor modele culturale de vot predominante în principalele centre de atracție migratorie (Cluj pentru Bistrița-Năsăud și Sibiu pentru Alba)  (D. Sandu, 2013). Preluări de acest gen sunt în logica a ceea ce se cheamă „comunități de practică” (Wenger, 1999).

Modelele de vot asociate celor de cultură civică și mișcărilor sociale se învață în astfel de spații de interacțiune socială, date de centrele de atracție urbană sau de țările gazdă ale diferitelor diaspore. Românii din țară comunică, firesc, cu cei din străinătate – rude , prieteni sau cunoștințe – și își transmit reciproc teme de agendă publică și modele culturale de vot.

Găsim și în Transilvania o grupare de județe de maximă controversă electorală, cu relativă egalitate a opțiunilor pentru Iohanis și Ponta (Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj). Covasna și Harghita au, pe modelul știut, concordant cu compoziția lor etnică, un vot covârșitor pentru cei doi candidați maghiari.

Diversitatea socio-culturală maximă din București și din Mureș se reflectă direct și în eterogenitatea votului la nivelul acestor teritorii. Numai la București au fost patru candidați care au avut , fiecare, peste 10% voturi din total (Ponta 32%, Iohanis 28%, Monica Macovei 12% și Tăriceanu 10%). La Mureș, trei dintre candidați au avut, fiecare, mai mult de 10% din totalul județean de voturi (Hunor, Iohanis și Ponta).

Votul din diasporă are corespondențe cu cel din țară?

Da. Diasporele românești din nordul și vestul Europei votează, în bună măsură, similar cu populația din județele bogate ale Transilvaniei. Nu este întâmplător, din acest punct de vedere, faptul că activismul electoral și protestele de răspuns la dezorganizarea votării au apărut, în special, la Paris, Munchen, Londra și Viena. Migrația românească în străinătate se transformă, cu o viteză sporită, în diaspore, cu viață asociativă și solidarități specifice, în mai mare măsură în Vestul și Nordul Europei decât în Sud.

DS1.2

Prezența sporită la vot, nu numai în vestul și în nordul Europei, dar și în sudul ei este legată tocmai de procesul anterior menționat de transformare a unui simplu agregat de persoane plecate la lucru în străinătate, în diaspore. Noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar în acest noiembrie că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci si instituțional-politic.

Pentru a evalua corect impactul noilor diaspore românești asupra țării de origine aș reaminti faptul că votul din țară nu mai este, din 2004 încoace (D . Sandu, 2004), rupt de opțiunile diasporei. Cei de acasă votează și , când este cazul, ies în stradă, în consonanță cu modul în care gândesc și acționează rudele și prietenii lor din străinătate. Protestele publice din România, de după turul întâi de scrutin prezidențial – sub semnul „solidari cu cei din diaspora” – indică existența unui singur câmp electoral românesc, transnațional, în care „acasă” și „în diaspora” nu mai sunt lumi diferite ci puternic intercorelate.

Dumitru Sandu

Referințe

  • Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D. et.al. (2014). Competitive cities. Reshaping economic geograpgy of Romania: World Bank.
  • Sandu, D. (2004). Votul între fidelitate politică și cultură comunitară. In FSD (Ed.), Barometrul de Opinie Publică. Octombrie 2004. Bucuresti.
  • Sandu, D. (2013). Disparități și fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României (CONREG Ed.). Bucuresti: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
  • Wenger, E. (1999). Communities of practice: Learning, meaning, and identity: Cambridge University Press.

Dumitru Sandu este profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București. Temele majore în cursurile și publicațiile sale sunt migrația transnațională (Emerging transnational migration from the Romanian villages 2004, Lumile sociale ale migrației românești în străinătate 2010) , dezvoltare comunitara  (2005) și regională (Disparități și fluxuri în fundamentarea regionalizării administrative a României 2013) și transnaționalismul social (2014).În plan metodologic promovează abordări multinivel, măsurarea dezvoltării prin operaționalizare conceptului de capital comunitar (indici de tipul IDSL, IDUL etc.) , estimarea inconsistenței de status prin modele de regresie etc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s