STS: Miza este SIMPV 1


Comisia ridicolă patronată de Olguța Vasilescu și deputatul Cătălin Rădulescu, alias „Mitralieră”, are un singur scop: scoaterea STS din procesul electoral prin eliminarea SIMPV.

Justificarea eșecului prin recursul la teorii ale conspirației și la explicații fanteziste a devenit din ce în ce mai des întâlnită la PSD. Iar una din obsesiile partidului, cel puțin din 2012 încoace, a fost obținerea controlului asupra serviciilor de informații. În ultimii ani atacurile politice ale PSD s-au concentrat asupra SPP-ului, bănuit că a furnizat informații procurorilor sau președintelui Iohannis. Dintele împotriva STS-ului e mai vechi și datează din 2009, când partidul a acuzat serviciul că l-a ajutat pe Traian Băsescu în defavoarea lui Mircea Geoană. Însă cea mai mare victorie a PSD a fost scoatere SRI din anchetele de corupție, prin intermediul CCR.

Apoi a venit dezastrul de la Caracal. Ca să-și ascundă incompetența crasă și indolența manifestă, Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne au aruncat responsabilitatea pe seama STS-ului, știind că e o țintă facilă. More…

Reclame

Criză de spionită acută pe malurile Dâmboviței 3

download

Erodarea capacității de control a instituțiilor civile asupra serviciilor de informații are potențialul de a fragiliza instituțiile democratice. Există riscul apariției unei forme de deep state, în care serviciile de informații nu se mai supun autorităților civile, creeze centre de putere alternative și subminează legitimitatea instituțiilor democratice. În cazuri extreme se poate ajunge chiar și la o lovitură de stat (nu e cazul României). Actualul cadru legislativ în care funcționează serviciile de informații românești datează din anii ‛90 iar tentativele de amendare și modernizare a acestuia nu au dat rezultate – este nevoie de o reformă urgentă a acestui cadru.

În ultimii în urma aderării la NATO care a impus o reformă a serviciilor de informații românești, dar și a participării la misiunile internaționale din Afganistan și Irak, au creat o imagine pozitivă de profesionalism la nivel intern și internațional a acestora. Scandalul ofițerului acoperit care candidează la alegerile prezidențiale, precum și acuzele președintelui, decredibilizează comunitatea de informații românească. More…

Eşti ceea ce IMEI. Despre supravegherea electronică Răspunde

Mashable-NSA-Comic

În timp între algoritm şi cluster poate apărea o intimitate precum vedem în cărţi sau filme că ar fi între torţionari şi victimele lor. Algoritmul ţi-ar putea spune ce cărţi să cumperi, ce muzică să asculţi sau dacă partenerul de viaţă te înşală. Cu un pic de efort, ar putea fi programat şi să îţi calculeze şansele de a divorţa în următorii cinci ani. Totul punând cap la cap semnale.

Guvernele, însă, au alte priorităţi. Ele caută semnale că ai face ceva rău. De exemplu dacă primeşti telefoane de la IMEI-uri de unică folosinţă. Apoi, probabil, desenează o reţea de relaţii. La început reţeaua este doar o serie de linii. Apoi se pot deduce comportamente. De exemplu, clusterul t83465hg îşi modifică traseul zilnic dacă este sunat de fh985th90f şi manifestă comportament nervos (se învârte prin cameră) înainte să fie vizitat de vfdjs9hf4375ty.

Toate aceste fapte, o descriere a societăţii până la urmă, sunt deduse fără intervenţie umană, ceea ce este nu doar ieftin ci şi elegant din punct de vedere legal. Statul poate spune, fără să mintă, că nici un agent al său nu priveşte în intimitatea cetăţenilor fără mandat. Doar când algoritmii sugerează puternic existenţa unor riscuri sau când apar probe coroborate se trece la urmărirea umană. Într-un sens, monitorizarea anonimizată ar părea compromisul ideal între libertate şi securitate. Doar că…

Doar că datele nu prea se şterg şi, de aici, apar riscuri suplimentare. De exemplu, următorul whistleblower ar putea să divulge date care să poată fi legate de persoane private. Sau guvernul poate decide cu intenţie să le folosească în alt fel. Dacă un Obama, un Băsescu sau un Erdogan întreabă câţi dintr-o lista de posesori de telefoane mobile urmăresc situri porno s-ar putea ca serviciile să se supună şi să afle. More…

Combaterea terorismului reflectată în cinematografie (III) 1

1134604 - Zero Dark Thirty
Academia de Film Americană a decernat pe 24 februarie premiile Oscar, iar pe lista de nominalizați din acest an s-au regăsesc o serie de filme cu subiect politic și istoric: Lincoln, Argo și Zero Dark Thirty. Așa că am decis să scriu o mică serie dedicată modului în care a șaptea artă reflectă fenomenul politic. Am selectat două subiecte interesante, de actualitate și controversate: combaterea terorismului și rolul moderației în politică. Primul articol din serie va fi o analiză comparată și critică asupra reflectării contraterorismului în cultura modernă pornind de la două pelicule: Zero Dark Thirty, care documentează „vânătoare” lui Osama bin Laden de către SUA și The Dancer Upstairs, povestea ficționalizată a prinderii șeflui mișcării revoluționare peruane Sendoro Luminoso, Abimael Guzman. Între două cele două pelicule există multe similutidini, dar și destule diferențe care să permită o abordare comparatistă.

Ambele pelicule prezintă, per total, într-un mod credibil și realist, dar cu multe licențe artistice, metodele prin care guvernele combat terorismul, atât de factură internă, cât și cel global. Atât Zero Dark Thirty cât și The Dancer Upstairs nu se rezumă doar la a prezenta aspectele „tehnice” ale combaterii terorismului ci și implicațiile politice ale acesteia. Abordările prin care terorismul este combătut în The Dancer Upstairs și Zero Dark Thirty sunt specifice amenințărilor pe care trebuie să le neutralizeze. Ele nu sunt interșanjabile, cum ar putea părea la prima vedere, însă privindu-le în profunzime ele oferă o imagine de ansamblu asupra unei activități ce se desfășoară în anonimat și clandestinitate. În The Dancer Upstairs este preferată metoda care respectă cel mai bine supremația legii, în raport cu metodele dure folosite de armată, deoarece are avantajul soluționării pe termen al conflictului politico-social ce a dus la nașterea mișcării lui Prezidente Ezequiel și oferă șansa unui nou început democratic pentru o societate divizată. Metodele descrise în Zero Dark Thirty sunt justificate (mai puțin tortura, a cărei utilitate e scăzută și delegitimează întreg procesul) prin prisma faptului că lupta se poartă la nivel global, scopul este protejarea securității SUA și se desfășoară, în linii mari, în clandestinitate, ambele tabere dând dovadă de lipsă de scrupule în utlizarea forței. Eliminarea lui Osama bin Laden nu pune însă capăt „războiului”, Al Qaeda deși afectată profund de moartea liderului continuând lupta (vezi Somalia, Pakistan, Afganistan, Mali, Yemen și Somalia). More…

Combaterea terorismului reflectată în cinematografie (II) 1

SAS+Assault+on+Iranian+Embassy

Abordarea combaterii terorismului în The Dancer Upstairs și Zero Dark Thirty este diferită, dar diferențele sunt date în principal de natura terorismului și scopurile urmărite de cei care îl combat. Metodele de combatere a terorismului prezentate în ambele pelicule trebuie considerate din prisma faptului că avem de-a face cu opere de ficțiune, adresate publicului larg și prin urmare legătura acestora cu realitatea luptei anti-teroriste nu este atât de directă pe cât s-ar crede. În orice caz nu trebuie subestimat impactul acestor reprezentări, chiar și incomplete, asupra imaginarului public în privința combaterii terorismului. „Cultura populară” afectează însă modul în care combaterea terorismului este percepută de public, atât la nivel național, cât și global.

Modul în care Zero Dark Thirty a reflectat utilizarea și utilitatea torturii a generat cele mai multe controverse în spațiul public american și internațional. Pe de o parte au fost cei care au susținută că pelicula lui Kathryn Bigelow justifică utilizarea torturii în lupta împotriva Al Qaeda, în timp ce alții au susținut că nu face acest lucru, și că în cel mai rău caz pelicula are o atitudine ambiguă față de tortură, ducând în eroare spectatorul. Kathryn Bigelow înseși s-a apărat susținând că tortura a fost una din sursele care au dus la localizarea și eliminarea lui bin Laden. Totuși judecând modul în care tortura este utlilizată de Maya în film pentru găsirea lui bin Laden, se poate trage concluzia că rolul acestei metode în localizarea lui bin Laden este exagerat și lipsit de autenticitate. More…

Hai să desfiinţăm armata ? 22

Eurofighter Typhoon. Fotografie de Ray Troll

Simon Jenkins, în The Guardian, publică un articol cu titlul Does Britain really need the military? în care argumentează că Marea Britanie ar putea, la o adică, să desfiinţeze forţele armate, mai puţin unele servicii „esenţiale” precum cele de spionaj sau paza de coastă.

More…