Note din marea confuzie 10

a
Cândva, însă, PSD a evoluat de la „facem orice compromisuri rezonabile” la „folosim orice șansă să ne întărim puterea”. Separarea de PNL a permis unificarea Opoziției. Această unificare i-a permis să preia cu relativă ușurință tema anticorupției judiciare. Astfel, fapte care pe vremuri ar fi rămas cu totul nepenalizate (v. Ca un zeu printre politicieni Ponta trecea) îi sunt astăzi imputabile în primul rând de adversari dar, într-o măsură probabil mai mică, și de propriul electorat. (Se adaugă aici și încrederea sporită în DNA, evident). More…

De ce scade TVA la alimente începând cu luna iunie? Răspunde

Se dă următorul grafic cu evoluția prețurilor de consum:

val ipcVedem cum indicele prețurilor nealimentare are o evoluție relativ constantă, în timp ce indicele mărfurilor alimentare pare să aibă o variație sezonieră. Mai precis, vedem niște mici „vârfuri” în luna mai. Practic, mai pare a fi ultima lună în care trăim din rezerve (sau solarii), și luna iunie prima lună în care începem să trăim semnificativ din roadele câmpului. Diferența se vede și mai bine dacă desenăm variația de la lună la lună (prima coloană de după fiecare linie este luna mai):

ipc variatii More…

O critică tovărășească, materialistă și dialectică adresată lui Barbu Mateescu și colegilor de la publicația deviaționistă Caiet 2

a

Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.

Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:

  • acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.

  • context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.

  • sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc asta „componente de fundație”.

More…

Societatea civilă a triumfat 1

Acest text incepe ca un pamflet.

În urma protestelor mai multor ONG-uri s-au întâmplat următoarele fapte de transparență:

(1) transparență de azi pe maine: ieri am aflat despre ședința de azi a Comisiei

(2) transparență de azi pe azi: am primit textul legii care va fi dezbătute astăzi în cursul zilei. More…

Partide, participare, concurență (1) Răspunde

schoolboy with open book on white background. Isolated 3D image
Revenind la momentul publicării, ni s-a sugerat că ideal este să nu cităm din lucruri pe care le știm numai noi, ci să împărtășim cu și cu restul Internetului.

Ceea ce este adevărat. Începem cu Partide mai bune pentru alegeri mai bune/ Contextul și problematizarea impactului unor reforme ale statutului partidelor politice, o denumire complicată care se referă la documentarea inițială pentru partea de cercetare din proiect. More…

Klaus Iohannis pe Facebook: axiome și non-sequitur 6

KWI

Dar dl Iohannis este politician. Politicienii manipulează – cel puțin în sensul în care prezintă privilegiat propriile puncte de vedere. Iar forma în care ne manipulează echipa de Facebook a domnului Iohannis este atipică.

Politicianul român, in persoană sau prin purtători de mesaj are un stil de manipulare relativ complex, denumit uneori peiorativ „abureală”. Prin contrast, echipa domnului Iohannis adoptă un stil sobru, caracterizat printr-un non sequitur simplu, fără ocolișuri. Adică concluziile, fără să fie nevoie de alte artificii, nu derivă din premise.

În plus, dl. Iohannis folosește în comunicarea pe Facebook un exces de axiome. Puțină căutare pe Internet sugerează că sofismul potrivit în context este thought terminating cliché. Adică plasarea strategică a unui clișeu, adevărat sau fals, al cărui scop este să mute atenția de la lipsa de soliditate a argumentului More…

De la Daenerys Targaryen la Klaus Iohannis 1

consiliu

Problemele de guvernare se reduc la rezistența mai directă sau mai difuză a foștilor stăpâni de sclavi față noua ordine impusă de Daenerys. Cei doi consilieri locali aduși de regină ii oferă acesteia două soluții opuse dar fiecare fezabilă în felul ei. Prima o numesc „soluția Machiavelli”: să se acomodeze și să se accepte obiceiurile locale, chiar dacă acestea includ lupte până la moarte, atâta vreme cât foștii sclavi rămân liberi și au acces la guvernare. Pe a doua o numesc „soluția Lenin”: pornind de la ideea că foștii stăpâni sunt în mod esențial nelegiuiți și nu înțeleg decât frica Daenerys ar trebui să să dească frica în ei prin execuții administrative. OK, termenul de execuții administrative este cu totul necunoscut celor din Essos și toată discuția de reduce de fapt la o singură execuție, dar – credeți-mă – într-acolo evoluează propunerea.

Aceste două soluții revin la cele doua forme de legitimitate discutate. În soluția Machiavelli regina recunoaște o valoare, chiar limitată, obiceiurilor locului. În soluția Lenin, după cum spune unul din personaje, regina este legea însăși. Reforme limitate vs. revoluție.

Însă Daenerys nu își revendică propria legitimitate pe aceste căi. Ea afirmă un sistem de principii universale de dreptate deasupra dorințelor ei și deasupra dorințelor celorlalți. Este tot o formă de carismă, dar mai puțin directă. Ca să reducem totul la politica din România, cei ce o înconjoară pe Daenerys așteaptă un Băsescu sau un Iliescu dar primesc în schimb un Iohannis. More…

Despre încredere, clasa politică și DNA 10

image-2012-03-17-11765640-56-siguranta-incredere-nu-uita-niciodata[1]

Să încep cu o afirmație care ar putea să vă mire. Tradițional încrederea măsurată în DNA a fost o cifră falsă sau, cel puțin, superficială. Încrederea în Raed Arafat (comparativ cu alte personalități) a fost mare și politicienii care au stat împotriva lui au plătit un preț. Încrederea în DNA a fost și ea mare (comparativ cu alte instituții) și politicienii care au criticat cel mai vocal DNA au avut rezultatele cele mai bune la urne. Iar televiziunile de știți care au criticat cel mai sistematic DNA au avut cele mai buna ratinguri.

Nu intrăm în cauzele acestei schizioidii care țin cel mai probabil de asimilarea DNA cu instituțiile de forță. Însă merită să discutăm faptul că această relație pare să/ poate să se schimbe. Asta pentru că, în timp ce DNA continuă să crească in încredere, vasta majoritate a politicienilor scad More…

Pentru fișetul președintelui 1

iohannis-pe-bicicleta

Traian Băsescu este un studiu de caz despre cum un președinte popular și populist își poate pierde rapid legitimitatea democratică. În cazul său a fost nevoie de programul de austeritate din 2010 și reformă nesăbuită a sistemului de sănătate din iarna anului 2011, care au dus la pierderea rapidă a legitimității populare, a majorității parlamentare și în final la criza celei de-a doua suspendări în vara anului 2012. Drumul de la ovațiile cetățenilor în Piața Universității, la huiduieli și scăndari precum „Ieși afară, javră ordinară!” și „Chemați Arafatul, că-l doare ficatul!” este foarte scurt.

Nivelul de așteptări creat de alegerea lui Klaus Iohannis este foarte ridicat, iar capacitatea acestuia de a răspunde acestor așteptări este limitată. Noul președinte al României va trebui să găsească un echilibru între prioritățile pe care și le-a asumat la preluarea mandatului, promisiunile din campanie și realitatea politică. More…

Despre Ponta, Iohannis, monarhia temporară și concurența politică Răspunde

1003184_10151722010452488_1396837497_n

Orice putere politică în România este fragmentată între două grupuri. Pe de o parte sunt organizațiile locale care știu două lucruri: să mobilizeze la vot și să ceară (la schimb) bani de la buget. Observați cum nu am făcut încă legătura cu posibilități de fraudă – acestea sunt crema de pe tort. Dar chiar și cea mai legalistă organizație tot va continua să tragă bani de la bugetul central pentru că banii cheltuiți în circumscripție aduc voturi.

Lipsește de aici o pătură de experți, policy-makers și creatori de doctrine. În ecuația imediată a dobândirii puterii ei sunt inutili. Dimpotrivă un eventual lider vizionar și reformist care ar dori îi promoveze va trebui să ia putere de la mașina de partid și, pe termen scurt, ar pune în pericol voturile aduse de aceasta. De aceea experții sunt cooptați când partidul se află la guvernare (și are resurse sporite), apoi abandonați imediat ce se trece în opoziție. More…

Prezidențializarea partidelor politice 3

1150352_10152101269892488_498925649_n

Actualul context electoral, nelipsit de dispute politice personale, anunță o campanie axată cu precădere asupra factorului emoțional, cu dezbateri ale căror tematici nu corespund unor nevoi sociale concrete. Așadar o campanie care exploatează iraționalul și care plasează într-o zonă periferică mediatizarea programelor sau a proiectelor politice atribuite fiecărui candidat în parte. De alt fel, o campanie care ne va aminti probabil despre alegerile prezidențiale precedente, când tema grupului de la GRIVCO (înfierat de președintele Traian Băsescu) a dominat discursul electoral într-un context al anului 2009 când criza economică impunea abordarea unor soluții privind combaterea recesiunii.

În prezent, lansarea suspiciunilor conform cărora printre actualii candidați s-ar afla un fost sau un actual ofițer acoperit al unui serviciu secret, așază de asemenea campania electorală în zona spectacolului politic. Substituirea discursului rațional (îndreptat către soluții argumentate și aplicate pe baza unui proiect politic) în raport cu discursul emoțional (axat asupra emoțiilor particulare), poate fi analizată nu doar dintr-o perspectivă culturală dar și din perspectiva organizării activității partizane și a fundamentării doctrinare. More…