Relansarea parteneriatului strategic franco-român 3

791x454xpremier-franta_Jean-Marc-Ayrault-basescu.jpg.pagespeed.ic.wqNz2xudJs

În 2008 Franța și Romania au perfectat un parteneriat strategic – o mișcare inteligentă din partea țării noastre care era proaspăt membru al UE, și avea nevoie de ancore diplomatice solide pentru a-și sprijini politica externă și europeană. Parteneriatul franco-român a fost dublat de unul româno-german, Bucureștiul având astfel relații privilegiate cu principalele „motoare” ale Uniunii Europene. În 2010 însă parteneriatul strategic cu Franța practic s-a prăbușit pe fondul crizei romilor, el devenind literă moartă în momentul în care a devenit clar că Parisul se opune aderării României la Spațiul Schengen. Tratamentul aplicat României pe tema romilor a fost destul de dur, Parisul instrumentalizând în scop politic această problemă și s-a opus aderării la Spațiul Schengen, iar tentativele de relansare a parteneriatului au fost timide până în 2013. Criza politică din 2012 a fragilizat și cel de-al doilea parteneriat strategic al României în UE, cel cu Germania, care în urma problemelor cu Parisul devenise principalul interlocutor european al Bucureștiului.

Anul 2013 pare să stea sub semnul repărării „pagubelor” externe, diplomația românească și liderii politici chinuindu-se să repare ce a fost „stricat” acum un an de zile în timpul crizei politice, sau relațiile blocate de ceva vreme (Rusia) și parteneriatele tensionate (Franța). Reluarea parteneriatului cu Franța s-a realizat în două etape: o vizită la Paris la începutul acestui an a premierului Victor Ponta, în cadrul căreia a fost agreată o foaie de parcurs pentru parteneriatul strategic, urmată de vizita din 11-12 iulie a lui Jean-Marc Ayrault în România. Vizita lui Victor Ponta în Germania, unde a fost primit de Angela Merkel, a marcat de asemenea revitalizarea parteneriatului cu această țară.

Ceea ce se remarcă la vizita premierului Jean-Marc Ayrault în România este dispoziția ambelor părți de a da uitării diferendele din trecut și atenția acordată proiectelor viitoare. S-au subliniat acele aspecte din relația bilaterală care unesc cele două state: pozițiile de politică externă comune în ceea ce privește războiul civil din Siria, combaterea terorismului în Mali; teme de politică europeană: TTIP (România sprijină obiecția Franței privind excluderea industriei audio-vizuale din acordul de liber schimb) și integrarea europeană a Balcanilor de Vest. Vizita premierului francez s-a bucurat de o mediatizare intensă, Jean-Marc Ayrault beneficiind de o apariție la TVR la oră de vârf împreună cu premierul Ponta, precum și de un interviu difuzat separat cu ocazia zilei naționale a Franței. Această vizită nu s-a rezumat doar la întâlnirile cu oficialii români de la București, ci a inclus și o vizită a celor doi premieri la uzina Dacia din Pitești, cea mai mare investiție franceză în România.

Întregul eveniment a fost organizat astfel încât să reprezinte un nou început pentru relația bilaterală. Faptul că vizita a avut loc în ajunul zilei Franței este de asemenea un semnal important că Parisul dorește să reia relația cu Bucureștiul de unde a lasăt-o. Un indiciu asupra seriozității intențiilor franceze este dată de prezența în delegația premierului francez a patru miniștrii din cabinetul său: ministrul agriculturii, afacerilor europene, comerțului exterior și ecologiei. Atât premierul francez, cât și cel român au subliniat importanța relației bilaterale – astfel Jean-Marc Ayrault a descris parteneriatul ca fiind ambițios și complet, în timp ce Victor Ponta l-a caracterizat drept pragmatic.

Am spus, este un parteneriat complet, adică politic, strategic, care se referă la chestiuni de politică europeană, politică externă, de apărare, de energie. Apoi, probleme industriale, de învăţământ superior, de cercetare şi de cultură şi este un parteneriat în care amândouă părţile câştigă. Vedem în rezultatul cifrelor de comerţ exterior, rezultatul este de 6 miliarde de euro, în părţi egale şi în creştere. (Jean-Marc Ayrault)

Relansarea relațiilor cu România este destul de importantă pentru Franța deoarece Parisul numai este perceput ca fiind partenerul egal al Berlinului în afacerile europene. Această situația este datorată unei lipse de consens între Berlin și Paris, precum și a problemelor economice ale Franței. Parisul are nevoie de aliați în politica europeană care să sprijine pozițiile Franței în forurile europene și care să compenseze pierderea influenței în raport cu Germania. În ciuda crizei politice de anul trecut proflul strategic al României a crescut prin desfășurarea în viitorul apropiat a scutului anti-rachetă american și este de asemenea un stat cheie în Balcani. Din punct de vedere economic România este importantă pentru Franța deoarece o serie întreagă de companii franceze mari au investit și au sucursale profitabile în țara noastră.

În regiunea Balcanilor şi din sud-estul Europei, România reprezintă pentru Franţa jumătate din comerţul său exterior. Deci suntem în România mai prezenţi decât în alte ţări. Dar există enorm de multe proiecte în România, ţara este pe cale să capete un avânt formidabil. (Jean-Marc Ayrault)

Pentru România relația cu Franța este importantă din motive politice, economice, istorice și culturale. O relație bună cu Parisul este utilă din punct de vedere politic pentru proiectele europene ale statului român – aderarea la Spațiul Schengen și Zona Euro, și este necesară pentru succesul agendei estice a Bucureștiului – parcursul european al Republicii Moldova. În prezent relația franco-rusă este tensionată și există posibilitatea ca Parisul să fie mai receptiv la agenda României vis-à-vis de spațiul estic. Franța este importantă din punct de vedere economic, companiile franceze fiind prezente în sectoare cheie ale economiei românești: construcții de mașini, finanțe-bănci, construcții, aeronautică și mai nou cercetare. România are nevoie de investiții străine pentru a ieși din criza economică, și chiar dacă Franța nu se simte nici ea bine din punct de vedere economic este dispusă să facă investiții în această parte a Europei. Din punctul de vedere al elitei politice de la București relația cu Franța este mai puțin problematică în materie de politică internă decât cea cu SUA sau Germania, Parisul fiind mai tolerant cu evoluțiile politice de la București.

AYRAULT_204

Rapprochement-ul diplomatic franco-român a fost facilitat de o serie de revizuiri ale pozițiilor celor două state pe temele care au tensionat relația. Franța a recunoscut discret că a gestionat prost chestiunea romilor și a tratat dur România:

Dar cred că există o perioadă în care Franţa nu şi-a cultivat suficient relaţia cu România. Lucrurile sunt pe cale să se schimbe, guvernul meu este hotărât, este raţiunea pentru care ne-am văzut oficial într-un termen foarte scurt, în câteva luni… Apoi, România este una din ţările mari ale Europei şi trebuie să recunoaştem tot ceea ce construieşte ea. A trebuit să depăşim trecutul, România o face în discuţiile europene, în Consiliul European, al agriculturii. Eram împreună în negocierile prealabile pentru condiţiile negocierii cu Statele Unite pentru un acord de liber schimb. Eram împreună, suntem adeseori împreună în legătură cu circulaţia persoanelor, în legătură cu chestiunile de securitate, de justiţie şi abordăm cu toată onestitatea orice problemă ca, de exemplu, problema minorităţii rome. (Jean-Marc Ayrault)

Ceea ce a deblocat dialogul bilateral în chestiunea romilor a fost angajamentul României privind integrarea acestora în societatea românească, eliminând astfel suspiciunea Parisului că Bucureștiul dorește să externalizeze problemele acestei minorități, precum și buna cooperare în domeniul afacerilor interne și ordinii publice – prezența polițiștilor români în Franța pentru a asista autoritățile în cazul infrațiunilor comise de români. Cooperarea în acest ultim domeniu a fost un succes real, iar numărul polițistilor români urmează să fie dublat. Pentru a sublinia importanța integrării romilor pentru viitorul cooperării bilaterale franco-române premierul francez a vizitat cartierul Ferentari din București.

Când Victor Ponta a venit la Paris, a abordat deschis această problemă. Vocaţia romilor este să trăiască în România, dar trebuia să rezolvăm această problemă. Şi sunt conştient, prin mijloace pe termen lung, vom rezolva aceasta. Sunt credite prevăzute de UE, dar trebuie să renovăm satele, cartierele, să încurajăm şcolarizarea copiilor, să lucreze într-o întreprindere. (Jean-Marc Ayrault)

Şi trebuie făcută cunoscută România, mai ales în Franţa şi eu îmi asum pe deplin acest angajament. Am rezumat de prea multe ori în ultimele luni relaţiile între Franţa şi România la problema romilor. Bineînţeles că există această problemă, iar dumneavoastră sunteţi primul-ministru care a spus prima oară atât de sincer că minoritatea romă trebuie să trăiască în ţara sa natală şi trebuie să îi oferite mijloacele în acest sens. (Jean-Marc Ayrault)

Franța și-a schimbat abordarea în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, premierul francez semnalând că Parisul va sprijini integrarea graduală începând cu 2014 – spațiul aerian și maritim, urmat de granița terestră.

530de97714c1a1c441a60c3e3453ac03d5b52095

Testul suprem al funcționării acestui parteneriat strategic vor fi evoluțiile din relația bilaterală ce vor urma după vizita lui Jean-Marc Ayrault. Situația romilor va rămâne în continuare o piatră de încercare a relației bilaterale franco-române, și va condiționa sprijinul Parisului pentru de aderarea la Spațiul Schengen. Numai determinarea autorităților române de a dovedi că nu-și exportă în spațiul european problemele sociale și garanția că va putea asigura granițele Uniunii Europene va asigura sprijinul francez pentru acest proiect de politică europeană.

Am discutat deja această problemă, dorinţa României, cu domnul Victor Ponta în timpul vizitei sale, în aprilie. Am propus ca România să procedeze în mai multe etape. Preconizăm să existe libertate de circulaţie la frontierele aeriene. Vom duce muncă de convingere pe lângă partenerii noştri, dar trebuie unanimitate, sper că vom reuşi să îi convingem. Când preşedintele Băsescu a vorbit despre lupta împotriva criminalităţii – cred că oamenii din România sunt foarte conştienţi – este vorba de securitatea la frontierele Uniunii. (Jean-Marc Ayrault)

Soliditatea parteneriatului franco-român va fi testată și la nivel economic. În actualul context economic rămâne de văzut câte companii franceze vor fi dispuse să investească în România, să-și extindă afacerile sau să rămână aici. O piatră de încercare în acest domeniu este modul în care vor fi tratate companiile franceze interesate să participe la proiecte publice de către autoritățile locale și centrale – cereri de mită, discriminare în raport cu clienții politici. În cadrul vizitei a fost anunțat interesul companiei franceze Vinci de a investi în România, cel mai probabil în domeniul infrastructurii.

Un domeniu unde ar putea apărea evoluții interesante și de asemenea, care ar da indicii în privința solidității și seriozității parteneriatului strategic, va fi apărarea. Menționată ca arie de interes în relația bilaterală  în special de Franța, atât prin vocea ambasadorului Philippe Gustin, cât și a premierului Ayrault, rămâne de văzut cum se va materializa cooperarea în acest domeniu. Apărarea presupune o componentă politică și una tehnico-economică, Franța fiind interesată să vândă sisteme de apărare României, care la rândul ei dorește să-și modernizeze forțele armate. Sunt de așteptat în următorii ani contracte militare, din care unul ar putea implica Eurocopter, precum și reconsiderarea contractului cu MBDA privind de achiziția de sisteme anti-aeriene MICA și Mistral anulat în 2009 în valoare de 250 de milioane de euro. Cooperarea în acest domeniu depinde însă de voința României de a investi în domeniul apărării și disponibilitatea mijloacelor financiare.

George VIŞAN

De citit și:

Anunțuri

3 comments

    • Am ales trei instantanee ale vizitei lui Ayrault din care doua in care aparea alaturi de Ponta. In plus Basescu era cel mai important interlocutor cu care s-a intalnit Ayrault si initiatorul in 2008 al parteneriatului strategic.

  1. Pingback: Relațiile franco-române: Back to the future? « Civitas Politics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s