Ucraina între Est și Vest. Dezgheț în relațiile româno-ucrainene 2

Negocieri româno-ucrainene, Kiev 10.11.2011.

Am publicat în Revista 22 o analiză privind relațiie românp-ucrainene.

Contextul politic internațional nu este unul favorabil Kievului în prezent. Prinsă între Occident și Rusia, Ucraina trebuie să navigheze prin niște ape politice destul de tulburi, pentru a-și păstra independența. Perspectiva revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012 și inițiativa Uniunii Euroasiatice vor reprezenta provocări politice majore pentru politica externă a Ucrainei.

Punerea în funcțiune pe 8 noiembrie a gazoductului Nord Stream reduce o parte din influența pe care Kievul o deținea ca punte de legătură între Uniunea Europeană și Rusia. Astfel, Ucraina este mult mai vulnerabilă acum la presiunile Kremlinului, care poate oricând genera o criză gazelor, fără a-și mai atrage criticile Bruxellesului.

Procesul Iuliei Timoșenko, perceput de către cancelariile occidentale ca un proces politic și o reglare de conturi între Viktor Ianukovici și liderul opoziției, a pus sub semnul întrebării parcursul european al Ucrainei. Summitul Uniunea Europeană-Ucraina, care trebuia să aibă loc în octombrie, a fost amânat, ca urmare a condamnării fostului premier ucrainean la 7 ani de închisoare – o decizie care a șocat Bruxellesul și multe cancelarii occidentale.

Ultima rundă de negocieri UE-Ucraina în vederea acordurilor de asociere și de liber schimb a fost marcată de insistenţa Kievului de a obține un angajament politic clar privind posibila sa aderarea la Uniune, nu numai statutul de asociat și partener comercial privilegiat. Acordul de liber schimb dintre Ucraina și Uniunea Europeană a fost agreat în cele din urmă pe 11 noiembrie, dar semnarea acestuia este încă sub semnul întrebării, deoarece liderii europeni nu doresc să se afișeze cu Viktor Ianukovici, în cadrul unui summit.

România este poziționată strategic pentru a facilita dialogul dintre Kiev și Bruxelles în acest context politic tensionat. Bucureștiul poate fi intermediarul care să ajute Ucraina în demersurile sale de integrare europeană. Ambele state au un interes comun în ceea ce privește extinderea Uniunii Europene spre est. Aspirațiile Ucrainei se îndreaptă spre Occident, deoarece alternativa oferită de Rusia este egală cu pierderea independenței și compromiterea identității politice și naționale. Bucureștiul dorește și el extinderea Uniunii Europene spre est, ca o contrapondere la asertivitatea Rusiei. De asemenea, România dorește protejarea identității și drepturilor românilor din Ucraina, iar în acest scop cadrul european este considerat cea mai bună soluție. Atât România, cât și Ucraina doresc o soluționare rapidă a conflictului din Transnistria. De asemenea, ambele state ar dori dezvoltarea relațiilor comerciale.

În acest context s-a produs vizita de două zile a ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, la Kiev. În cursul vizitei sale, Baconschi s-a întâlnit cu Viktor Ianukovici, cu premierul ucrainean, Mikola Azarov, cu ministrul de Externe, Konstantin Grișcenko, și cu președintele Radei Supreme, Volodimir Litvin.

Amploarea vizitei nu poate fi subestimată, având în vedere că relațiile româno-ucrainene nu au fost cele mai calde în ultimii 20 de ani. Delimitarea spațiului maritim, construcția Canalului Bâstroe, drepturile minorității române din Ucraina și creanțele combinatului Krivoi-Rog au fost temele care au afectat agenda bilaterală. Semnele dezghețului în relația bilaterală au apărut odată cu vizita la București din această vară a șefului diplomației ucrainene, Konstantin Grișcenko. Pe parcursul vizitei ministrului de Externe român la Kiev, au fost discutate problemele din relația bilaterală și au fost semnate acorduri de cooperare între ministerele de Justiție și între ministerele de Externe ale celor două state. România s-a oferit să informeze Ucraina în privința instalării pe teritoriul său a elementelor sistemului antibalistic american.

Două lucruri importante trebuie desprinse din această vizită, pe lângă aspectele tehnice ale relației bilaterale. În primul rând, disponibilitatea și deschiderea părții ucrainene spre dialog. Neîncrederea reciprocă între cele două state pare să se risipească, putând să facă loc unor relații mai strânse. Semnalul decisiv privind normalizarea relației bilaterale româno-ucrainene va fi dat cel mai probabil de o întâlnire între Traian Băsescu și Viktor Ianukovici. În al doilea rând, eforturile Bucureștiului în sprijinul parcursului european al Kievului au fost recunoscute de Konstantin Grișcenko. Disponibilitatea României în acest sens este evidentă,Teodor Baconschi subliniind angajamentul Bucureștiului față de vecinul său:

Sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei este constant şi va fi din ce in ce mai vocal… prin aprofundarea relaţiilor ucraineano-române, acest obiectiv devine mai realist.

Reluarea cooperării româno-ucrainene într-un context european reprezintă o evoluție regională pozitivă. O graniță estică Uniunii Europene definită de un parteneriat româno-ucrainean va însemna o frontieră mai sigură.

George VIŞAN

Anunțuri

2 comments

  1. Cred că mergem puțin prea departe cu două idei.
    Prima, că România ar putea facilita dialogul cu UE, eu sunt sceptic. Au incercat si polonezii, daca nu gresesc, chiar si balticii si degeaba. Ucraina se considera un partener privilegiat al UE ca sa accepte initiative romanesti, poloneze, etc.
    A doua, aspiratiile europene ale Ucrainei, care or fi acelea, eu nu prea le vad. Nu sunt nici constante si nici credibile.
    Dupa cum stim, au fost destule initiative romanesti in format multilateral care vizau sprijinirea Ucrainei: pe justitie, securitate, control civil, societate civila si au esuat din lipsa de interes sau sprijin ucrainian.
    Probabil ca, daca ne limitam la energie, managementul frontierelor comune si situatia minoritatilor ar fi mai bine.

    • Scuze ca-ti raspund cu intarziere. Da, Ucraina este departe de integrarea in UE ca membru, si nu cred ca cineva se gandeste serios la acest lucru in momentul de fata. Dar e interesata sa devina un partener politic si privelegiat al UE. In al doilea rand contextul nu ii este favorabil Kievului – in 2012 revine la Kremlin Putin, iar cazul Timosenko ii afecteaza raporturile cu Occidentul. In contextul acesta are nevoie de toti aliatii pe care ii poate strange. De acord cu tine – aim small, lose small – dar daca apare o oportunitate favorabila, trebuie fructificata. E bine ca exista disponibilitate spre dialog.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s