Echilibristica lui Sikorski Răspunde

1393327283653.jpg-620x349

Deal-ul negociat de reprezentanţii UE, încheiat la 21 februarie, prevedea ca în termen de 48 de ore să fie adoptată o lege specială care să reinstituie Constituţia din 2004, precum şi formarea unui guvern de unitate naţională în următoarele 10 zile. Celelalte coordonate fundamentale vizau necesitatea unor ample reforme constituţionale care să echilibreze puterile preşedintelui, guvernului şi parlamentului, precum şi organizarea de alegeri prezidenţiale nu mai târziu de luna decembrie. Între timp, ambele părţi îşi luau angajamentul de a evita recursul la violenţă şi de a lua o serie de măsuri pentru normalizarea vieţii publice prin retragerea „forţelor“. Sigur, vorbim în cele din urmă de un compromis. Iar „compromis înseamnă că nimeni nu a primit sută la sută din ce îşi dorea“, după cum a punctat Sikorski.

În următoarele luni, Ucraina intră într-o etapă extrem de sensibilă. Aşteptările populaţiei sunt imen­se, în contextul unei maşinării birocratice măcinate de corupţie, al unui stat aflat în slujba unor interese oligarhice, pe fondul unor elite decredibilizate, cărora li se cer rezultate rapide. Mai mult de atât, nevoia de cash, într-un moment în care Ucraina traversează valea plângerii economice, este urgentă. Carl Bildt avertiza pe Twitter că „lecţia revoluţiilor sugerează nevoia de a te concentra imediat pe prima zi de după. Şi pe ziua imediat următoare. Altfel riscăm ca totul să meargă în direcţia greşită“. Tocmai această conştiinţă i-a împins pe miniştrii de externe din Marea Britanie, Polonia şi Suedia să pledeze la unison pentru „un sprijin internaţional radical“ care să garanteze accesul Ucrainei la surse de finanţare esenţiale „pentru viitoarea sa sta­bilitate“. Deja se vorbeşte de un veritabil precedent Marshall care ar putea să reunească Statele Unite, UE şi FMI în acordarea unui bailout economic noului guvern ucrainean. More…

Note despre Ucraina 1

image.adapt.960.high
Moartea unui protestatar sau a unui jandarm în urma ciocnirilor generate de un protest public este intolerabilă. Dacă acest lucru se petrece, atunci fie ministrul de interne, fie cel puțin, un secretar de stat din ministerul de interne își prezintă automat demisia. Dacă vorbim de mai mulți morți, guvernul (orice guvern) își prezintă automat demisia și un guvern interimar declanșează procedurile pentru alegeri anticipate. Dacă președintele țării este cel care face obiectul protestului soldat cu morți, acesta fie demisionează lăsând în loc un președinte interimar care să organizeze alegeri prezidențiale anticipate, fie declanșează el însuși procedurile pentru alegeri anticipate.

Pe scurt, guvernul ucrainian trebuie să demisioneze. Preferabil ar fi să demisioneze și Ianukovici. În orice caz, dacă Ucraina mai este o democrație – fie și una disfuncțională – alegerile parlamentare și prezidențiale anticipate sunt obligatorii.

Dreptul la protest pașnic este un drept fundamental. Indiferent de inițiatorii protestului, de participanții la protest și de temele protestului, atâta vreme cât protestul este pașnic niciun guvern nu are dreptul să îl împiedice. Faptul că toate guvernele din lumea asta recurg la violență pentru a pune capăt unor proteste pașnice nu e un motiv pentru a accepta nuanțe care să limiteze ideea că dreptul la proteste pașnice este unul fundamental. În realitate, nimic nu justifică acțiunile vreunui guvern de reprimare a unor proteste pașnice. Orice guvern care recurge la violență pentru a pune capăt unor proteste pașnice iese automat din cadrul fixat de respectarea drepturilor omului și a regulilor democratice – fie că vorbim de guvernul Thatcher în cazul protestelor minerilor, fie că vorbim de guvernul SUA în cazul Occupy, fie că vorbim de guvernul Ucrainei în cazul EuroMaidan. More…

Ucraina – Goodbye UE! Răspunde

APTOPIX Ukraine Protest

Decizia Ucrainei de a suspenda negocierile pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE nu pare să aibă nicio logică sau sugerează negocieri obscure, în urma cărora au cedat presiunilor rusești.

Un comunicat publicat de Ministerul de Ex­terne de la Varșovia, după anunțul Kievului, men­ționează că „decizia finală cu privire la semnarea AA cu UE va fi luată de Consiliul de Securitate și de președintele Ucrainei“. Documentul polonez direcționează analiza către președintele Viktor Ianukovici, deși acesta nu a avut apariții publice după ce guvernul a anunțat suspendarea negocierilor cu UE. Decizia lui Ianukovici se explică prin modul în care acesta a ajuns și s-a menținut la putere în Ucraina postsovietică. Propulsat în politică de clanuri din estul Ucrainei cu afaceri obscure, Ianukovici are doar experiența unor campanii electorale create și fraudate cu ajutorul tehnologilor politici afiliați Kremlinului și a unor mandate de premier și președinte în regimuri autoritare, susținute de corupția ge­neralizată. De fapt, Ianukovici este aproape lipsit de experiența politică a socializării cu UE, situație care l-a determinat să aleagă, în contextul alegerilor prezidențiale din 2015 și a unor sondaje în care nu apare ca favorit, sprijinul Rusiei, care nu impune normele unui scru­tin corect, solicitate de UE. În plus, Rusia nu a făcut presiuni pentru eliberarea Iuliei Ti­moșenko, care a pierdut la limită ultimele ale­geri prezidențiale și care, cu sprijinul Occidentului, a organizat protestele revoluției portocalii, în urma cărora Ianukovici a fost depo­sedat, în 2004, de un mandat prezidențial ob­ținut prin fraudă. More…

Ucraina între Est și Vest. Dezgheț în relațiile româno-ucrainene 2

Contextul politic internațional nu este unul favorabil Kievului în prezent. Prinsă între Occident și Rusia, Ucraina trebuie să navigheze prin niște ape politice destul de tulburi, pentru a-și păstra independența. Perspectiva revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012 și inițiativa Uniunii Euroasiatice vor reprezenta provocări politice majore pentru politica externă a Ucrainei. More…