Nabucco sau cronica unei morți așteptate 2

SD_export_routes_2012

Pe 28 iunie a fost anunțat oficial beneficiarul proiectului care va transporta gazele exploatate în zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan: câștigătorul este gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline) ce va transporta gazele azere via TANAP pe ruta cea mai scurtă prin Turcia, Grecia, Albania și Italia. După cum era de așteptat proiectul Nabucco promovat agresiv de România și de care erau legate anumite interese politice și economice a sucombat.

Cine a câștigat?

  • Turcia care își consolidează poziția de nod energetic regional.

  • Uniunea Europeană care își consolidează independența energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare și evita întărirea depedenței de Rusia.

  • Statele care vor fi tranzitate de conducta TAP: Grecia, Albania, Italia.

  • Azerbaidjanul care își vede gazul adus pe piețele europene la cel mai scăzut cost.

Cine a pierdut:

  • Statele care au mizat pe Nabucco, printre care și România.

  • Rusia deoarece nici South Stream nu a fost selectat, iar Europa își diversifică sursele de aprovizionare.

Care au fost cauzele eșecului Nabucco:

  • Concepția eronată: facem conducta după care găsim sursele de gaz, fix pe dos în raport cu practica acceptată în domeniu. Uniunea Europeană și statele implicate în proiect s-au așteptat ca proiectul gazoductului să genereze și interes printre producător.

  • Sursa nesigură de aprovizionare – s-au vehiculat pe rând ca sursa de gaz pentru Nabucco, Azerbaidjanul, Egiptul, Kazahstanul, Turkmenistanul, Irakul și chiar Iranul (imposibil din punct de vedere politic). Capacitatea destul de mare a gazoductului nu putea fi deservită numai de Azerbaidjan.

  • Proiectul implica 10 state, majoritatea fără o putere financiară și economică serioasă. Acest aspect a însemnat ca proiectul să fie dependent de o finanțare externă serioasă.

  • Prea mulți actori implicația în proiect – foate greu de generat consens și multe oportunități de a dezerta pentru participanți.

  • Apariția TANAP (Trans-Anatolian Pipeline) prin care Turcia și-a tras partea leului din proiect și a dus la apariția Nabucco Vest, un proiect mai puțin ambițios decât cel inițial.

  • A trenat foarte mult – 12 ani.

Șto delat – adică ce e de făcut în limba rusă:

  • România trebuie să grăbească finalizarea proiectului AGRI care folosește gaz natural lichefiat.

  • Hedging energetic în raport cu Rusia prin intermediul gazelor naturale descoperite în Marea Neagră și a gazelor de șist.

  • Demararea în regim de urgență a construirii unităților 3 și 4 de la Cernavodă, precum și construcția unei a doua centrale nucleare după 2020.

  • Interconectarea rețelelor energetice regionale capătă prioritate.

  • Energia verde” redevine importantă în strategia energetică a României.

Observații:

  • Eșecul Nabucco era preconizat încă de acum doi ani – în cercurile politice românești șansele mici de realizare a acestui proiect se cunoșteau încă de acum doi ani, de unde o atenție sporită acordată AGRI.

  • Interesul pentru gazele de șist arătat de România devine acum mai ușor de înțeles.

  • Resetarea relațiilor cu Rusia capătă acum o nouă dimensiune.

  • Mesajul Kazahstanului cu privire la includerea României într-o prelungire a South Stream era de fapt transmis de Rusia.

  • South Stream nu se va mai realiza, cel mai probabil. A dispărut raționamentul politic din spatele lui și este costisitor (mai scump decât Nabucco). South Stream a fost creat pentru a concura Nabucco și a-l elimina.

  • Traian Băsescu s-a identificat foarte mult cu proiectul Nabucco în spațiul public românesc. Opinia publica va atribui responsabilitatea politică a eșecului acestui proiect asupra sa.

  • Ministerul Afacerilor Externe va trebui să explice opiniei publice eșecul acestui proiect de politică externă. Imaginea diplomației românești va fi din nou afectată, iar încrederea în MAE va scădea și mai mult.

  • Reindustrializarea României pusă în discuție de lipsa „energiei ieftine”.

  • Presiunea se mută acum pe guvern care va trebui să realizeze o nouă strategie energetică care să ia în considerare noile „realități din teren”.

  • Nu există „independență energetică”. Autarhia în acest domeniu este imposibilă. Există însă securitate energetică prin diversificarea resurselor energetice utilizate.

George VIŞAN

De citit și:

Articolul a fost publicat și pe Context Politic

Anunțuri

2 comments

  1. Citez „Eșecul Nabucco era preconizat încă de acum doi ani… ”
    Nu se poate vorbi de o moarte așteptată cel puțin la nivel declarativ. Oficialii români păreau optimiști ……
    Iar faptul că nu s-au început lucrările pentru un terminal de gaze lichefiate (util oricărei țări mai ales uneia cu o industrie petrochimică) transmitea în exterior (Bulgaria și Ungaria ) semnale fals pozitive.
    Justificarea lui Nabuco era de ordin politic și nu economic (costul proiectului era imens, beneficiile economice mai mult indirecte). O întrebare ar apărea. Ce s-a schimbat în politica Vestului?

    • Justificara Nabucco era strategica si economica. Autoritatile romane s-au orientat spre AGRI inca de acum 2 ani. Public insa optiunea nu era cunoscuta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s