7 grafice animate cu Hugo Chavez 3

Hugo-Chavez

Am citit cu sentimente amestecate articolul 50 de adevăruri despre Hugo Chávez şi revoluţia bolivariană din Critic Atac. Deşi de regulă nu sunt de acord cu autorii care publică acolo, am apreciat întotdeauna că iau mai în serios metodologia ştiinţelor sociale decât alte surse online. De data asta, însă, ni se prezintă un melanj de date scoase din context, mizând poate pe faptul că publicul românesc nu are acces la informaţii neutre şi credibile.

Dezvoltând articolul meu pe această temă de acum câteva zile, am căutat să obţin mai multe informaţii statistice despre „revoluţia bolivariană”. Ca şi data trecută, am folosit Gapminder (creat de un statistician din Suedia, sa fim bine înţeleşi). Ca şi data trecută am comparat cu Brazilia şi Peru.

Din punct de vedere economic, revoluţia bolivariană în Venezuela înseamnă eşecul de a transforma creşterea preţului petrolului în creştere economică. Astfel, programele sociale nu au putut fi finanţate decât din impozite, confiscări şi taxe. Acestea au dus la o egalizare a societăţii venezuelene; dar să nu uităm că deja în 1999 Venezuela era una dintre cele mai egalitare societăţi din America Latină.

Nici unul dintre indicatorii analizaţi de mine nu s-a îmbunătăţit spectaculos în timpul lui Hugo Chavez. Desigur, asta nu înseamnă că nu au existat îmbunătăţiri în alte domenii despre care nu am serii de date. Totuşi, un lucru este sigur: aceste îmbunătăţiri nu au dus la o creştere accentuată a speranţei de viaţă. Orice efect în această direcţie pare să fi fost neutralizat de eşecuri sau limitări în alte domenii, precum controlul criminalităţii sau cheltuielile cu sănătatea.

Poate că nu este corect să spunem că celelalte ţări studiate au performat mai bine decât Venezuela. În fapt, ele doar au recuperat decalaje, beneficiind, dacă doriţi, de avantajul înapoierii. Altfel spus, Peru şi Brazilia au micşorat înapoierea relativă faţă Venezuela în timp ce aceasta nu a făcut un „salt înainte”, în ciuda oportunităţilor oferite de petrol. More…

Reclame

Să măsurăm „miracolul” lui Chavez 3

Hugo-Chavez_2440367b

Am descoperit cu surprindere ca în România Hugo Chavez are admiratori. M-aş fi aşteptat ca pentru români, ca nişte post-comunişti ce suntem, să fie relativ uşor să vedem dincolo de valul de entuziasm şi de propagandă paternalistă.

Argumentele fanilor ţin de două aspecte. Pe de o parte, în toate mandatele sale, Hugo Chavez ar fi fost ales democratic. Aici argumentul duce imediat în calitatea democratică a campaniei electorale. Admiratorii arată că există posturi TV critice. Ar fi interesant de văzut în ce măsură ele au semnal în zona rurală. Criticii arată spre anumite manifestări agresive la adresa presei de opoziţie şi insistă că în 2010 partidul lui Chavez a câştigat o majoritate de mandate fără să câştige votul popular.

Dincolo de aspectul strict electoral, calitatea democratică a răposatului Chavez a avut şi alte „căderi” periodice. Hugo Chavez a început cariera sa publică ca revoluţionar înarmat şi a terminat-o ca lider al unui stat prietenos cu traficanţii de droguri. More…

Paradoxurile unui parteneriat strategic Răspunde

lima2
În cadrul vizitei președintelui Traian Băsescu în Peru acesta a anunțat posibilitatea încheierii unui parteneriat strategic cu această țară latino-americană în perioada 2013-2014. Acest parteneriat ar urma să fie încheiat cu ocazia vizitei în România a președintelui peruan Ollanta Humala.

Sunt câteva aspecte ale întregului demers care sunt relativ paradoxale. În primul rând de ce a fost aleasă Peru pentru încheierea primului parteneriat cu o țară din America Latină? Argumentele oferite de președintele României sunt mai mult de natură economică pentru justificarea intensificării relațiilor diplomatice. Dar având în vedere situația economică și necesitate găsirii unor resurse de creștere pentru economice, un parteneriat strategic axat pe dimensiunea economică este un demers perfect legitim. More…

Competitivitate şi coordonare economică într-o Europa unită 2

Philippe Herzog

Joi, 17 februarie am participat la conferinţa După Lisabona: consolidarea pieţei interne şi regândirea competitivităţii economice a Uniunii Europene, organizată de Institutul European din România şi ambasada Franţei. Conferinţa a fost susținută de către preşedintele asociaţiei Confrontantions Europe, Philippe Herzog, un economist francez de stânga şi fost europarlamentar. Economistul francez nu a prezentat viziunea oficială a Franţei pe tema competitivităţii europene şi coordonării economice, ci o viziune originală.

More…

Uniunea Europeană şi Turcia, încotro…? Răspunde

Turcia

Am participat marţi 29 iunie la conferinţa Turcia – cheie către viitorul Europei organizată de Institutul European din România. Conferinţa s-a dovedit a fi extrem de utilă din mai multe puncte de vedere: conferinţa a oferit o perspectivă asupra ambiţiilor Turciei la nivel regional şi global, asupra modului în care elitele ei concep rolul acesteia în cadrul sistemului internaţional, asupra multiplelor sale identităţi politice şi a percepţiei asupra proiectului european. În cele ce urmează voi rezuma şi comenta punctele de vedere exprimate la conferinţă de ministrul turc al afacerilor europene Egemen Bağış şi de consilierul prezidenţial pentru afaceri europene Leonard Orban, pe care apoi le voi corela cu anumite tendinţe şi evoluţii internaţionale ce relevează importanţa crescândă a Turciei la nivel global.

More…

America, din nou populară 8

Luna trecută Pew Research Center a dat publicităţii o nouă cercetare sociologică privind percepţia  asupra Statelor Unite în lume, în cadrul programului Pew Global Attitudes Project,  proiect ce are ca scop măsurarea opiniei publice la nivel global cu privire la calitatea vieţii şi temele care definesc sistemul internaţional. Ultima cercetare din cadrul acestui proiect, dedicată atitudinilor globale privind America, a relevat date interesante în raport cu alte sondaje efectuate în ultimii 7 ani. Practic cota de încredere acordată Statelor Unite s-a reîntors la valorile din 2002, după ce a scăzut dramatic în urma declanşării războiului împotriva terorismului şi a invaziei Irak-ului în 2003. Studiul a fost efectuat simultan în 24 de state din lume şi teritoriile palestiniene şi a constat în intervievarea a 26.397 de persoane.

More…