Pariul chinez, etapa Stejar, extremă urgență Răspunde

131752357_11n

Înainte de începerea vacanței ministrul de Externe al României Titus Corlățean a avut o apariție fulger la TVR unde a prezentat eforturile politicii externe românești pe axa estică, adică Rusia și Republica Populară Chineză. Dacă în cazul Rusiei a fost vorba de încercarea de resetare a relațiilor bilaterale, un proces anevoios și ale cărui roade s-ar putea să nu se ridice la înălțimea așteptărilor, eforturile României în cazul Beijingului s-ar putea bucura de succes.

De ce este România interesată în a avea o relație bună cu Beijingul? Cele mai multe argumente în favoarea unei relații bune cu Republica Populară Chineză sunt de natură economică. China a fost statul cu cea mai mare rată de creștere economică din ultimii 20 de ani, reușind performanța să aibă rate de creștere anuale de două cifre. În ultimii 30 de ani China a reușit să se transformă dintr-o țară în curs de dezvoltare într-una din cele mai competitive economii globale, scoțând din sărăcie 400 de milioane de persoane (care s-au alăturat unei clase mijlocii globale din ce în ce mai numeroase), care „suflă în ceafă” cele mai mari economii globale, Statele Unite ale Americii. China a fost puțin afectată de criza economică globală și a utilizat oportunitatea oferită de aceasta pentru a investi peste hotare. Aceste investiții au avut atât un scop economic, cât și unul politic. Prestigiul internațional al Beijingului a sporit ca urmare a crizei economice: „capitalismul” chinez a rezistat mai bine crizei (cel puțin până în prezent), deși au apărut deja indicii că economia chineză dă semne de gripare.

Există însă argumente strategice și politice serioase, dincolo de cele economice: China este o putere în ascensiune, o posibilă viitoare mare putere cu care este util să întreținem relații cordiale. Distanța dintre cele două state este departe de a fi un handicap, este un atuu deoarece nu există diferende teritoriale sau alte probleme generate de o graniță comună (îmi pare rău că trebuie să spulber acest mit, dar proximitatea dintre două state sporește șansele de conflict, nu le diminuează). Diferența de regim politic dintre cele două state, România democrație fragilă, iar China are un regim autoritar, nu trebuie să constituie o piedică în dezvoltare unei relații pragmatice fundamentată pe interese comune. Între România și Republica Populară Chineză a existat la un moment dat o relație specială care poate fi un element utilizabil în dezvoltarea unei relații bilaterale în prezent. Această relație specială a debutat în momentul recunoașterii regimului comunist de la Beijing ca reprezentant legitim al Chinei în dauna regimului lui Chiang Kai Shek (Jiang Jieshi) refugiat pe insula Formosa în urma victoriei comuniste din 1949 în războiul civil și care a creat Republica China (Taiwan). More…

Varyag sau Shi Lang: Scrisoarea de intenție a Chinei 10

Portavionul Varyag/Shi Lang parasind santierul naval Dalian, China

Marina Armatei Populare de Eliberare a Republicii Populare Chineze a demarat miercuri 10 august, probele pe mare ale primului său portavion, Shi Lang/Varyag. Este un moment istoric pentru Beijing, China intrând astfel în clubul select al statelor posesoare de portavioane – calitate rezervată în general marilor puteri. Acest eveniment consolidează poziția de putere în ascensiune a Beijingului și întărește sentimentul de mândrie națională al poporului chinez. Acum China și chinezii vor putea cere de la ceilalți membrii ai sistemului internațional și în special de la SUA, să fie tratați ca o mare putere.

More…

Are lumea nevoie de energie nucleară? (Stewart Brand vs Mark Z. Jacobson @ TED.com) 1

De ceva timp (adică de la dezastrul de la Fukushima) am plănuit să prezentăm pe Civitas o contribuție pe tema viitorului energiei nucleare. Printr-o coincidență binevenită am putut vizualiza de curând o dezbatere extrem de relevantă în acest sens pe ted.com.

More…

Competitivitate şi coordonare economică într-o Europa unită 2

Philippe Herzog

Joi, 17 februarie am participat la conferinţa După Lisabona: consolidarea pieţei interne şi regândirea competitivităţii economice a Uniunii Europene, organizată de Institutul European din România şi ambasada Franţei. Conferinţa a fost susținută de către preşedintele asociaţiei Confrontantions Europe, Philippe Herzog, un economist francez de stânga şi fost europarlamentar. Economistul francez nu a prezentat viziunea oficială a Franţei pe tema competitivităţii europene şi coordonării economice, ci o viziune originală.

More…

NATO’s developments 1

In my opinion, one of the most interesting developments in the international politics scenario will be a massive change in the role, the identity and the purposes of NATO. Moreover, as the need for a new strategic plan becomes clearer, I suggest that this development will be both welcomed and inevitable, especially for the reasons I outlined below.

More…

Henri Laurens şi tipologiile conflictului din Orientul Mijlociu 1

Orientul Mijlociu

Am participat joi, 17 iunie, la o conferinţă extrem de interesantă susţinută de către profesorul francez Henri Laurens la Institutul Diplomatic Român. Profesor Dr. Universitar Henri Laurens este un istoric specializat în problemele Orientului Mijlociu şi a lumii musulmane predând la Universitatea din Cairo şi  Sorbona (Paris IV). În prezent domnul profesor Henri Laurens predă istorie modernă contemporană la College de France. Conferinţa a fost un adevărat crash course în materie de conflicte regionale îmbinând magistral istoria cu realitatea politică din prezent.

More…

The blue-print of the future NATO Strategic Concept: Some comments and views 2

NATO has released last week a report containing the outline of the future NATO Strategic Concept that will be adopted at the Alliance summit this year in Lisbon. Although this is not even a draft of the new Strategic Concept, it is a blue print that offers a glimpse of NATO’s strategic thinking. Following its publication  consultations and heated negotiations between member states will follow in order to draft the NATO’s new Strategic Concept. This article is first in a series dedicated to analyzing the outline of the Alliance’s future strategy. In this part I will summarize and analyze the chapters dedicated to the threat environment, core tasks of NATO and partnerships.

More…

România, India şi China, încotro? 3

Unul din fenomenele ce definesc în prezent sistemul internaţional este ascensiunea economică şi politică a Chinei şi Indiei. Aceste puteri emergente sau rising powers, îşi fac din ce în ce mai des vocea auzită în cadrul sistemului internaţional, cerând un statut egal cu cel al SUA şi al Europei. Pe lângă latura materială a ascendenţei acestor două ţări, care în urma cu 20-30 de ani erau înca considerate ţări aflate în curs de dezvoltare, există şi una ideologică, atât India şi China considerând la nivel cultural că a sosit vremea revanşei în raport cu Occidentul pentru umilinţele suferite în timpul epocii coloniale.

More…

The perils of arming Russia Răspunde

Mistral (L9013) at anchor in Brest harbor courtesy of Wikipedia

The last week’s visit to France of Russian president Dmitry Medvedev  has further strengthen Franco-Russian relations, while at the same time endangering European security. During this visit France and Russia concluded a series of economic agreements concerning the energy market (GDF Suez wil participate  in the Nord Stream pipeline project), a partnership between the French rail company Alstom and its Russian counterpart TMH and opened exclusive talks on buying four Mistral class amphibious assault ships (LHD). Although France has not yet decided to sell the ships, this military deal seems almost certain and the bilateral talks between France’s president Nicolas Sarkozy and his Russian counterpart, Dmitry Medvedev seem to confirm that few details remain to be settled before the green light is given.

More…

RAND: Criza economică nu va schimba în mod fundamental status quo-ul la nivel internaţional 1

În cadrul revistei RAND News Bulletin, analistul şi diplomatul Robert D. Blackwill lansează o ideea provocatoare cu privire la rezultatul actualei crize economice globale: efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată. Pentru a-şi susţine argumentul, Robert D. Blackwill apelează la argumente geopolitice şi istorice, remarcând că din cele 12 recesiuni pe care SUA le-a traversat din 1945 încoace, niciuna nu a afectat în mod negativ poziţia Statelor Unite sau structura sistemului internaţional. Actuala recesiune nu constituie un eveniment socio-politic capabil să afecteze distribuţia puterii în cadrul sistemului internaţional, iar în general crizele economice nu cauzează schimbări geopolitice majore, mai curând acestea din urmă conduc la apariţia primelor.

More…

România şi Orientul Mijlociu sau de ce ar trebui reactivat un parteneriat 1

Am avut plăcerea să mă reîntâlnesc zilele trecute cu o veche cunoştiinţă – Manuela Paraipan, un observator şi cunoscător al politicii Orientului Mijlociu şi a Levantului. Din această întâlnire fortuită a rezultat un interviu, pe care Manuela a avut bunăvoinţa să mi-l acorde:

1.Ce ar avea România de câştigat dacă s-ar implica in Orientul Mijlociu şi Levant?
Înainte de 1989 Romania a avut şi a intreţinut o relatie privilegiată cu lumea arabă
şi musulmană.  Între timp, multe s-au schimbat şi pentru noi, şi pentru ei. Parteneriatul activ s-a transformat într-unul pasiv.  Ca stat membru al Uniunii Europene, NATO, ONU şi a altor organizaţii la nivel internaţional, România beneficiază de o poziţie favorabilă pentru a juca un rol dinamic în regiune. Ce câştigăm? În momentul în care venim cu o politică externă coerentă şi cu proiecte pragmatice care să ne facă vizibili, vom beneficia de influenţă, iar aceasta înseamnă putere. More…