Philippe Herzog

Joi, 17 februarie am participat la conferinţa După Lisabona: consolidarea pieţei interne şi regândirea competitivităţii economice a Uniunii Europene, organizată de Institutul European din România şi ambasada Franţei. Conferinţa a fost susținută de către preşedintele asociaţiei Confrontantions Europe, Philippe Herzog, un economist francez de stânga şi fost europarlamentar. Economistul francez nu a prezentat viziunea oficială a Franţei pe tema competitivităţii europene şi coordonării economice, ci o viziune originală.

Viziunea lui Philippe Herzog asupra subiectului competitivităţii europene vine să completeze, cel puţin aşa susţine dânsul, spiritul pactului pentru competitivitate agreat între Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel. Economistul francez propune însă extinderea logicii acestui pact astfel încât să existe o coordonare economică (guvernanţă economică) mai strânsă între ţările europene. Această formă de guvernanţă economică ar presupune o convergenţă fiscală şi socială, consolidarea pieţei interne puternice şi investiţii în capitalul uman şi productiv al Europei. Măsurile aceastea sunt necesare pentru a preveni o stagnare economică ce ar urma crizei economice şi pentru a rămâne competitivi în faţa Chinei şi a altor economii emergente (Brazilia, India, Africa de Sud).

Mijloacele prin care Philippe Herzog doreşte să vadă pusă în aplicare această viziune sunt creearea de reţele educaţionale şi de cercetare pentru a facilita inovaţia, accesul la resurse şi a împărţi costurile; coordonarea industriilor europene şi o mai strânsă cooperare între companiile europene pentru proiectele de investiţii majore; adaptarea politicii concurenţiale; reorientarea pieţelor financiare spre sprijinirea „economiei reale”; consolidarea pieţei interne; introducerea principiului reciprocităţii în relaţiile economice externe – companiile străine care investesc pe piaţa europeană să respecte regulile şi normele europene. Dimensiunea socială a acestei coordonări economice ar fi o mai bună formare profesională, noi mecanisme de solidaritate socială, îmbunătăţirea serviciilor publice şi o mai mare coeziune socială şi teritorială.

Philippe Herzog a mai remarcat că în prezent strategia Uniunii Europene pentru competitivitate înca se găseşte în fază conceptuală (géstation), Europea se găsește în imposibilitatea de a-și mobiliza coerent capacitățile intelectuale şi financiare pentru a-şi crea o industrie proprie. Economistul francez a mai făcut de asemenea o remarcă interesantă legată de posibilitatea elaborării la nivel comunitar a unei viziuni de dezvoltare unice pentru cele 27 de state membre. Referitor la obstacolele care stau în calea unei mai mari coordonări economice europene, Philippe Herzog a identificat trei: principiul subsidiarităţii, costurile sociale mari şi lipsa leadershipului politic care să pună aplicare acest plan. Un punct de vedere interesant a fostului europarlamentar francez a vizat formarea profesională – în ciuda opţiunilor sale de stânga, a precizat că în momentul de faţă nu mai este profitabil pentru un individ să practice aceeaşi profesie toată viaţa.

Strategia de coordonare economică propusă de Philippe Herzog este inspirată din modelul economic francez care pune accentul pe consolidarea pieţei interne şi trebuie tratată ca o posibilă alternativă la modelul german, care pune accentul pe export, în dauna încurajării consumului intern.  Modelul prezentat are însă puţine șanse de a fi pus în aplicare, deoarece pune sub semnul întrebării capacitatea statelor europene de a-şi formula politica economică şi subminează principiul subsidiarităţii.

George VIŞAN

Acest text a fost publicat și pe siteul Clubromania 2020.