7 grafice animate cu Hugo Chavez 3

Hugo-Chavez

Am citit cu sentimente amestecate articolul 50 de adevăruri despre Hugo Chávez şi revoluţia bolivariană din Critic Atac. Deşi de regulă nu sunt de acord cu autorii care publică acolo, am apreciat întotdeauna că iau mai în serios metodologia ştiinţelor sociale decât alte surse online. De data asta, însă, ni se prezintă un melanj de date scoase din context, mizând poate pe faptul că publicul românesc nu are acces la informaţii neutre şi credibile.

Dezvoltând articolul meu pe această temă de acum câteva zile, am căutat să obţin mai multe informaţii statistice despre „revoluţia bolivariană”. Ca şi data trecută, am folosit Gapminder (creat de un statistician din Suedia, sa fim bine înţeleşi). Ca şi data trecută am comparat cu Brazilia şi Peru.

Apropo, titlul nu este o glumă. Dacă urmăriţi linkurile pe situl Gapminder şi apăsaţi butonul play, graficele chiar se mişcă. Aşadar…

Realitatea care trebuie explicată. După cum arătam în articolul trecut, revoluţia bolivariană nu produce o revoluţie în speranţa de viaţă a venezuelanilor. Există îmbunătăţiri incrementale, dar atât. Mai mult, Peru şi Brazilia fac în aceeaşi perioadă de timp salturi semnificative în acest domeniu, ajungând din urmă Venezuela.

speranta de viata

Trebuie să înţelgem, de asemenea, că punctul de pornire al lui Hugo Chavez nu este un stat stat „tipic sud-american”, oligarhic şi sub-dezvoltat.

În 1999, când acesta ia puterea Venezuela este simultan unul stat cu cetăţeni cu venituri ridicate (pentru America Latină) şi inegalitate scăzută (sursa).

ginigdp1

Prima ipoteză. Ştim că în Venezuela intră sume de bani din petrol. Chiar dacă o parte din aceştia se „rătăcesc pe drum”, partizanii chavismului ne asigură că mulţi intră în programe sociale. Dacă, deci, ceva se câştigă, trebuie ca altceva să se piardă pentru ca speranţa de viaţă să crească atât de lent. Să căutăm, deci, omenii care mor din cauza sistemului

M-am uitat întâi la mortalitatea copiilor. Orice stat paternalist are parte de greşeli birocratice. Un adult se adaptează: acolo unde nu este pâine, poate mânca mămăligă o vreme. Pentru un copil, însă, opţiunile sunt mai limitate. Să vedem deci mortalitatea copiilor 0-5 ani (sursa):

mortalitate

Graficul este aproape corespondentul perfect al celui cu speranţa de viaţă. Revoluţia bolivariană continuă şi încetineşte tendinţele pre-existente în timp ce celelalte două ţări recuperează handicapul. Nu putem aici să îi găsim neapărat o vină lui Hugo Chavez. În fapt toate ţările latino-americane au un trend convergent. În anii 60’ Peru şi Brazilia fac parte dintr-un grup distinct de ţări defavorizate la acest aspect; în 2011 întreg grupul converge către valorile ţărilor „privilegiate”. Reţinem însă că unicitatea revoluţiei bolivariene produce zero efecte asupra supravieţuirii copiilor până la 5 ani.

Să ne ocupăm însă şi de adulţi. Anume, după cum a sugerat Andrei Ilaş, de numărul crimelor (sursa):

crime

Observaţi cum din 1998 (12/100 000) până în 2003 (34/100 000) numărul omuciderilor creşte de aproape trei ori. Andrei zicea de 4 ori, posibil să existe o nouă creştere după 2005 când se opreşte seria mea de date.

Mi-ar fi plăcut să am şi nişte statistici cu hrana, calitatea locuirii şi tipul de îngrijire de care au parte bătrânii. Însă, ne-având, să ne uităm la accesul la apă curată (sursa):

apa

Din nou, Venezuela sub-performează. Brazilia o depăşeşte, iar Peru recuperează uşor-uşor din dezavantaj. Totuşi, tendinţele nu par spectaculoase şi, în lipsa unor analize de specialitate, este greu de spus în ce măsură influenţează durata de viaţă.

Ipoteza 2: Nu sunt bani.

Să ne uităm întâi pe procentul din PIB alocat sănătăţii (sursa):

sanatate in PIB

Este un grafic care ar trebui să îi facă să se zgârie pe ochi pe partizanii lui Chavez. Când acesta preia ţara în 1999, procentul din PIB cheltuit pe sănătate se află într-o creştete vertiginoasă. Însă Hugo Chavez opreşte creşterea procentului alocat acestui domeniu, pentru a satisface probabil alte nevoi mai aducătoare de voturi. Între 2007-s008 se încearcă alocarea unui procent mai mare dar în 2010 suntem, din nou, la nivelul din 1999. O stagnare asemănătoare se observă şi în Peru, însă la un nivel mai înalt. Brazilia are de la început un nivel mai înalt, pe care îl sporeşte începând cu 2005.

Să ne uităm, apoi, la însuşi produsul intern brut (sursa):

pib2

Ei bine, creşterea PIB este perfect comparabilă în China faţă de Peru sau Brazilia. În ciuda creşterii preţului la petrol.

Concluzii: un joc cu sumă nulă

Din punct de vedere economic, revoluţia bolivariană în Venezuela înseamnă eşecul de a transforma creşterea preţului petrolului în creştere economică. Astfel, programele sociale nu au putut fi finanţate decât din impozite, confiscări şi taxe. Acestea au dus la o egalizare a societăţii venezuelene; dar să nu uităm că deja în 1999 Venezuela era una dintre cele mai egalitare societăţi din America Latină.

Nici unul dintre indicatorii analizaţi de mine nu s-a îmbunătăţit spectaculos în timpu lui Hugo Chavez. Desigur, asta nu înseamnă că nu au existat îmbunătăţiri în alte domenii despre care nu am serii de date. Totuşi, un lucru este sigur: aceste îmbunătăţiri nu au dus la o creştere accentuată a speranţei de viaţă. Orice efect în această direcţie pare să fi fost neutralizat de eşecuri sau limitări în alte domenii, precum controlul criminalităţii sau cheltuielile cu sănătatea.

Poate că nu este corect să spunem că celelalte ţări studiate au performat mai bine decât Venezuela. În fapt, ele doar au recuperat decalaje, beneficiind, dacă doriţi, de avantajul înapoierii. Altfel spus, Peru şi Brazilia au micşorat înapoierea relativă faţă Venezuela în timp ce aceasta nu a făcut un „salt înainte”, în ciuda oportunităţilor oferite de petrol.

Andrei Tiut

Pentru mai multe articole, abonați-vă la site via RSS sau Facebook.

Anunțuri

3 comments

  1. Treaba mult mai serioasa decat articolul precedent :). Ideea cu Venezuela e ca nu poti gasi statistici credibile pentru foarte multi indicatori. ieri discutam despre productia agricola si nu am fost in stare sa gasim statistici ca lumea prin care sa verificam unele dintre realizarile mentionate pe criticatac.

    Altfel, numarul rapirilor a crescut de 26 de ori intre ’99 si 2011.

    Singura mea problema ramane alegerea sperantei de viata ca indicator pentru ca de la un anumit punct incolo corelatiile sunt foarte mici intre cresterea duratei de viata si investitiile in infrastructura sociala. Iar faptul ca au existat modificari incrementale s-ar putea sa insemne, cel mai probabil, o imbunatatire a anumitor servicii sociale, a calitatii hranei, locuintei, acces la apa potabila. etc.
    O sa produc eu dovezile despre ce zic mai sus cu alta ocazie 🙂

  2. Pe agricultura nu am gasit decat ca % in PIB este convergent cu celalte natiuni din articol.

    http://www.gapminder.org/world/#$majorMode=chart$is;shi=t;ly=2003;lb=f;il=t;fs=11;al=0;stl=t;st=t;nsl=t;se=t$wst;tts=C$ts;sp=5.59290322580644;ti=2011$zpv;v=0$inc_x;mmid=XCOORDS;iid=ti;by=ind$inc_y;mmid=YCOORDS;iid=0AkBd6lyS3EmpdFhPbDdCTTYxM1dGc21UdE9sSkp1WEE;by=ind$inc_s;uniValue=8.21;iid=phAwcNAVuyj0XOoBL_n5tAQ;by=ind$inc_c;uniValue=255;gid=CATID0;by=grp$map_x;scale=lin;dataMin=1944;dataMax=2015$map_y;scale=lin;dataMin=0;dataMax=95$map_s;sma=14;smi=2.65$cd;bd=0$inds=i29_h001961aDaf;i175_p001961acay;i245_p001961akak

    In schimb chestii misto: industria creste ca % (evident) in timp ce serviciile scad. Probabil multe ajung sa fie livrate de economia ne-moentizata si autoconsum

    http://www.gapminder.org/world/#$majorMode=chart$is;shi=t;ly=2003;lb=f;il=t;fs=11;al=0;stl=t;st=t;nsl=t;se=t$wst;tts=C$ts;sp=5.59290322580644;ti=2010$zpv;v=0$inc_x;mmid=XCOORDS;iid=ti;by=ind$inc_y;mmid=YCOORDS;iid=0AkBd6lyS3EmpdHk4eXd4RG5Rb1gtUTB0cUJ3M21qdGc;by=ind$inc_s;uniValue=8.21;iid=phAwcNAVuyj0XOoBL_n5tAQ;by=ind$inc_c;uniValue=255;gid=CATID0;by=grp$map_x;scale=lin;dataMin=1944;dataMax=2015$map_y;scale=lin;dataMin=2.295;dataMax=93$map_s;sma=14;smi=2.65$cd;bd=0$inds=i29_h001961aDaf;i175_p001961acay;i245_p001968aja6

    si un grafic cu saracia

    http://www.gapminder.org/world/#$majorMode=chart$is;shi=t;ly=2003;lb=f;il=t;fs=11;al=0;stl=t;st=t;nsl=t;se=t$wst;tts=C$ts;sp=5.59290322580644;ti=2010$zpv;v=0$inc_x;mmid=XCOORDS;iid=ti;by=ind$inc_y;mmid=YCOORDS;iid=tBrbR3BlR_12WlTIlSTpu6g;by=ind$inc_s;uniValue=8.21;iid=phAwcNAVuyj0XOoBL_n5tAQ;by=ind$inc_c;uniValue=255;gid=CATID0;by=grp$map_x;scale=lin;dataMin=1944;dataMax=2015$map_y;scale=lin;dataMin=0;dataMax=98$map_s;sma=14;smi=2.65$cd;bd=0$inds=i245_p001981aja6;i175_p001986acay;i29_p001981aNa0

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s