Prezidențiale: Turul 1, Turul 2 1

1780923_471848562916149_495069273_n

Fragmentarea partidelor desprinse din Guvernul Boc pare să dea roade dacă ne gândim în termeni de sondaje. Împreună, ele au, după unele sondaje, aproape dublu față de (ne)reușita ARD. Problema este cum unifici aceste electorate sub un steag comun. Cum îl faci pe PFCistul elitist de oraș, PMPistul care a trecut la noul partid cu întreaga organizație, PDListul frustrat și fostul PMPist de la periferie să meargă în aceeași coloană.

Soluția naturală acestor partide de proveniență carismatică este ca un partid și un lider să se ridice în ochii opiniei publice și să își stranguleze lent concurența. Un asemenea lider nu se decide în negocieri, căci decizia ar re-deschide diverse răni care dor. El se impune singur și își coboară concurența undeva la 2% înainte ca aceasta să se predea. (3% este un prag la care se pare că partidele CPpB încă mai găsesc energie să nu dispară). Un nou Băsescu, dacă doriți. Doar că Băsescu-din-2004 a adus un minim necesar de procente suplimentare peste o strategie corectă orienată spre câștig. Un nou Băsescu în 2014 nu va putea decât să încheie perioada de doliu și damage-control. More…

Clivaj în zona dreptei (I): societatea politică 5

Base & Tariceanu

Am scris de mai multe ori că un scop principal al USL, codificat în ADN-ul organizațional mai mult chiar decât în declarații publice, este anihilarea PDL și a lui Traian Băsescu. Sau cel puțin marginalizarea lor și împingerea într-o zonă în care să fie asimilați partidelor radicale, anti-sistem și extremiste. Mă grăbesc să spun că fraza dinainte nu este o judecată normativă. Prin „asimilați partidelor radicale” vreau doar să descriu o situație în care un grup de oameni aflați într-o minoritate adâncă își propun să producă transformări majore la nivelul societății.
Cât de „adâncă” trebuie să fie, însă, minoritatea ca săfie marginalizată? Experiența sugerează că, dacă toate partidele marginale au un scor însumat de aproximativ 15% (poate chiar mai mult), ele nu vor constitui o problemă majoră pentru societate sau pentru partidele „mainstream”. După această definiție, proiectul USL a eșuat. PDL are înspre 20%, PFC/PMP ~5%, PPDD ~6%, PRM ~3%. În total, din trei români care votează, unul merge către aceste partide.

În această configurație este important să înțelegem rolul PDL. După victoria lui Vasile Blaga există trei evenimente importante pentru partid. Primul este dat de scena perdeluței, care înseamnă separarea de Traian Băsescu. Al doilea moment este dat de rezistența și chiar prosperitatea PDL sub Vasile Blaga. Văduvit de sprijinul „ultra-reformiștilor” și „ultra-anti-corupților” din PFC/PMP, partidul nu numai că a supraviețuit, dar chiar a crescut în sondaje. Al treilea eveniment, doar parțial consolidat, este discursul de „pace” al d-lui Predoiu. Nimeni, indiferent de opinia despre președintele în funcție, nu îi nu neagă acestuia caracterul conflictual. Promovând pacea, domnul Predoiu arată nu doar că este diferit de Traian Băsescu ci și în ce fel. More…

Noua agendă publică 15

Public-Opinion-Hands

Victoria clară şi popularitatea înaltă a USL au adus în dezbaterea publică câteva întrebări legitime. În primul rând, câtă vreme poate susţine USL această popularitate. Apoi, de unde va începe eroziunea guvernamentală. Pentru a răspunde la aceste întrebări este nevoie să ne uităm mai întâi la modul cum arată agenda publicului. Nu neapărat agenda publică a mass-media ci temerile şi preocupările cetăţenilor. Voi folosi pentru acest scop, pe lângă date din Eurobarometru, sondaje Avangarde şi INSCOP, două institute relativ generoase cu informaţia şi având aparent clienţi de orientări politice diferite.Sondajele pot fi consultate în proiectul Sondaje Publice al Context Politic, sau pe siturile producătorilor.

Mi se pare rezonabil să spunem că, dincolo de o erodare „normală”, USL poate suferi o erodare accentuată dacă situaţia personală a alegătorilor se înrăutăţeşte şi aceştia percep Guvernul ca o entitate distantă şi indiferentă. Toate celelalte proiecte de imagine ale USL nu aduc neapărat multe satisfacţii directe alegătorilor ci mai degrabă construiesc o aură de competenţă: „Ponta e băiat bun. Uite, a făcut […] şi […]. Sigur se ocupă şi de noi”. Dacă însă politicile economice sau sociale ale guvernului vor fi percepute ca un eşec, nu pare să existe deocamdată o metodă de a compensa.

Voturile pierdute de USL, dacă trendurile actuale s-ar menţine neschimbate, ar putea să meargă masiv spre nehotărâţi sau anti-sistem (non PPDD) şi mai puţin spre Opoziţia parlamentară. Probabil însă că realitatea va obliga la schimbări de atitudine şi discurs. Există, cred, trei factori care vor influenţa migraţia sau retenţia voturilor. More…

Disonanțe cognitive, dreapta românească și libertatea de expresie și conștiință 5

Săptămâna trecută pe Contributors.ro ( dar și pe alte canale similare) am asistat la o dezbatere interesantă despre libertatea de conștiință, înclinațiile ideologice ale intelectualilor de centru-dreapta când este vorba de libertățile și drepturile civile, rolul bisericii în societate, separația dintre stat și biserică, toleranță și modernitate. Dezbaterea nu a atins în detaliu toate aceste puncte, dar dacă cineva citește cu atenție textele respective aceste teme se regăsesc ușor. Bineînțeles calitatea argumentelor a variat, pe alocuri recurgându-se la atacuri la persoană – dar dat fiind că în general calitatea dezbaterilor din spațiul public românesc nu este foarte ridicată, acest fapt nu este important. Important e că a avut loc. More…