Într-o vreme destul de multe texte de pe acest sit erau etichetate ca fiind predicții. Asta în ciuda faptului că predicțiile aveau cele mai scazute rankinguri undeva la 2,5/5. Mai puțin decât follow-up-urile la predicții, care scoteau de obicei un 3-4/5.

Apoi, mediul politic s-a pretat din ce în ce mai puțin la astfel de analize. Motivul este, până la urmă, destul de simplu. În 2012 și bună parte din 2013 deciziile politice ale politicienilor au contat desul de puțin. Precum în Fundația lui Asimov, sub libertatea aparentă a de decizie se profilau unele deznodăminte inevitabile date de mase mari de oameni.

Astăzi este mai complicat, în sensul că deciziile politicienilor chiar au efecte. De aceea, ca un cititor cuminte de SF-uri, trebuie să fiu mai prudent cu predicțiile. Putem face scenarii – forme posibile de viitor care depind de deciziile politicienilor și, mai ales, de abilitatea lor.

Înainte de a intra în substanță, trebuie spus un lucru simplu: dacă toată lumea își joacă cărțile impecabil, câștigă PSD dat fiind scorul actual, organizarea superioară și posibilitatea de a atrage în turul doi partizani ai ideii de USL. Să rulăm, acuma, scenariile imperfecte:

Turul 1

PSD. Ca să ajungă în Turul 2 candidatul PSD are nevoie doar de puls.

PNL. Liberalii au nevoie de dez-unitatea concurenților „de dreapta”. De ceva vreme PDL+PMP+PFC>PNL. Din fericire pentru ei, CPpB (Comunitatea Partidelor post-Băsescu) pare că dorește să ajute PNL în acestă direcție. O candidatură a lui Călin Popescu Tăriceanu va complica și ea viață foștilor colegi, dar ceva mai puțin: dl Tăriceanu va lua probabil procente și de la CPpB.

CPpB. Fragmentarea partidelor desprinse din Guvernul Boc pare să dea roade dacă ne gândim în termeni de sondaje. Împreună, ele au, după unele sondaje, aproape dublu față de  (ne)reușita ARD. Problema este cum unifici aceste electorate sub un steag comun. Cum îl faci pe PFCistul elitist de oraș, PMPistul care a trecut la noul partid cu întreaga organizație, PDListul frustrat și fostul PMPist de la periferie să meargă în aceeași coloană.

Soluția naturală acestor partide de proveniență carismatică este ca un partid și un lider să se ridice în ochii opiniei publice și să își stranguleze lent concurența. Un asemenea lider nu se decide în negocieri, căci decizia ar re-deschide diverse răni care dor. El se impune singur și își coboară concurența undeva la 2% înainte ca aceasta să se predea. (3% este un prag la care se pare că partidele CPpB încă mai găsesc energie să nu dispară). Un nou Băsescu, dacă doriți. Doar că Băsescu-din-2004 a adus un minim necesar de procente suplimentare peste o strategie corectă orienată spre câștig. Un nou Băsescu în 2014 nu va putea decât să încheie perioada de doliu și damage-control.

Turul 2

PSD. Ca să câștige alegerile, PSD are nevoie de două lucruri. Primul ar fi să nu facă gafe monumentale. Al doilea, ceva mai complicat dar fezabil, este să își mențină cota de electorat „USL”. În aceste condiții, există șansele unui scor de ~40% în turul 1. Singurul candidat cu un asemenea scor care a pierdut în turul doi este Adrian Năstase. Atunci a existat Traian Băsescu care a putut pune în același coș electoratele CDR și PRM. În 2014 candidatul-minune al dreptei va trebui să pună în același coș băsescieni, ex-USLiști,  radicali (PRM/PPDD) și toate nuanțele intermediare. Mult mai greu să se întâmple un asemenea lucru, mai ales că acest candidat nu există.

PNL. Șansa PNL reiese aproape natural din descrierea șansei PSD. Liberalii au nevoie să apropie, încă din lunile premergătoare alegerilor, părți de electorat fidel/nostalgic ideii de „USL” cu fostul electorat al lui Traian Băsescu. Un test al acestei acestei încercări este tragerea în jos a (candidatului) PSD spre un maxim de 35%. Dacă reușește așa ceva, poate spera că în turul 2 alegătorii PPDD/PRM  vor da un vot negativ iar o parte din ultimii alegători ai lui Traian Băsescu vor vota „dreapta” sau anti-Ponta.

CPpB. Nu pot imagina un scenariu în care acest grup de partide va da președintele României.

În rezumat, electoratul cheie al acestor alegeri prezidențiale ar putea fi cel din „zestrea comună” a USL. Atragerea și menținerea lui la PSD va asigura acestui partid victoria. Atragerea lui spre PNL dă șanse (dar nu garanții) unui prezidențiabil liberal.